Poezie
Lupta cu final cunoscut
2 min lectură·
Mediu
Cineva trebuia să facă și asta, să îmbrace cămașa martiriului
Să arunce cu ouă stricate în ochelariștii cocoțați pe vârful hârtiilor
Toți trag la galere și înjură vântul ăsta stricat de conțopiști
Șobolani cu botul fin la patru ace care gheorlănesc prin cotloanele casei
O lupta pierdută încă înainte să înceapă, un final cunoscut
Cineva însă trebuia să urce în șa și să ridice stindardul cunoscut
Pentru ultima oaraÃ, în al doisprezecelea ceas, pentru cărțile de istorie
Hodorog bătrân pensionat aruncat din ștatele de plată pe marginea șanțului
Cu onoarea putrezită și invalidă mâncată de moliile harnice ale prezentului
Un joben caraghios și un frac slinos la guler cu un bujor înflorit
Morile de vânt macină birocrație zemoasă în cerneală de imprimantă modernă
Cavalerul ruginit duce ultima luptă înainte de sfârșitul lumii
Până la urmă trebuia să existe un ghimpe în șezutul fotoliului de contabil
Râd toți de el, chiar și calul se preface serios, șefi, șefuți si șefuleți
Înșirați la balcoanele umanității aruncă flori ca la un turnir adevărat
Agentul de pariuri vinde toate biletele iar directorii beau tacticos limonadă
Ultima luptă, ultimul combatant, ultimul strigăt de eliberare
Apoi se lasă o liniște pe care o poți pipăi cu mintea, e gelatinoasă
Vine apusul, soarele dispare, se aprind luminile în birouri
S-a dus o zi, dar ce zi, ultima zi înainte de celelalte zile, ce nu vor mai fi
Ca zilele de pe urmă
Vor fi niște nopți cleioase și viclene înfășurate în jurul trupului naiv
PÂană îl vor sugruma pe nefericitul elector
001297
0