Poezie
Mai știi
pași
1 min lectură·
Mediu
Mai știi în nopțile aproape violet
cum îți cădeau cuvintele pe piept
eu le lingeam aproape indecent
totul era confuz și sunetul absent
Mai știi când eu deveneam sarcastic
cuvintele se tot lungeau elastic
tu le trăgeai cu limba înapoi
ce singuri și ce triști eram noi amândoi
Mai știi atunci când ne loveau sarcasme
cuvintele cădeau plin flori prinse-n marasme
și vinovați zburam prin încleștare
ne sărutam pe tălpi cu disperare
Mai știi de ce vindeam la metrou iluzii
cuvintele prinse în perfuzii
tu aveai ochii plini de ideal
eu călăream aiurea departe un cal troian
Mai știi ce bine ne era
cuvintele cădeau în urma ta
eu le ridicam cu ochii vii
și la picioare îți scriam poezii
Mai știi ce bine ne-ar fi fost
ca toate cuvintele să aibă rost
noi să ne iubim cu limba maternă
atrași ca doi nebuni de un cântec de sirenă.
Mai știi ce bine ne stătea la amândoi
cuvintele furnici în mușuroi
le atacam cu sânii tăi fierbinți
ne închinam cu visele la sfinți.
043.495
0

recitind-o și modificând cu ce îi scapă prima dată ochiului cred ca ar ieși o poezie bună
iată cum văzut eu poezia ta
Mai știi în nopțile aproape drept
cum îți cădeau cuvintele pe piept
eu le lingeam aproape pe torrent
totul era confuz și îndecent
Mai știi când eu râdeam sarcastic
cuvintele se tot lungeau elastic
tu le trăgeai cu limba înapoi
ce singuri și ce triști eram în noi
Mai știi când ne loveau sarcasme
cuvintele cădeau în flori marasme
și vinovați zburam prin încleștare
ne sărutam pe tălpi cu disperare
Mai știi de ce la metro vizavi
cuvintele se agățau în colivii
tu aveai ochii plini de ideal
eu băgam mâna adânc în cașcaval
Mai știi ce bine ne era
cuvintele păleau în prejma ta
eu le citeam cu ochii vii
și la picioare numai poezii
Mai știi ce bine ne-ar fi fost
cuvintele să fi având un rost
noi ne iubeam cu limba ta
atrași ca doi nebuni de ea
Mai știi ce bine ne stătea la amândoi
cuvintele cântau furnici în mușuroi
le atăcam cu sânii tăi fierbinți
ne închinam cu visele la sfinți
[atât eram de proști și de cuminți].