Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnalthoughts

te așteptam ...

2 min lectură·
Mediu
te așteptam ... te așteptam demult. nu poți să cuprinzi în minte tot timpul scurs de atunci, din totdeauna; numai eu știu cum a trecut, cât de încet ... te așteptam, de când eternitățile abia se nășteau, de când timpul nu avea măsură; viața era la început și viziunile despre mărginirea vremii nu aveau răspuns. la începuturi, erai ceva nedefinit, magia te înconjura ca o perdea de ceață; puteam să-ți ghicesc prezența în razele soarelui, printre stelele prea înalte, printre miile de vieți ascunse în mine ce mă sufocau cu nerăbdarea lor nesuferită. mai apoi, îți vedeam brațele protectoare în întunericul cel mai adânc, fragi roșii creșteau pe ele, iar degetele fine aveau culoarea inului cules în zori de zi. într-o zi, uitându-mă la cerul senin, ți-am privit ochii; aveau claritatea lacurilor adânci și liniștite, profunzimea oceanurilor abisale, strălucirea stelelor noaptea, misterul infinitului, și irealitatea vieții în toate formele ei. admirând o dată jocul focului ți-am privit buzele roșii ca sângele, delicate ca atingerea unei picături de rouă, senzuale ca iubirea puternică, și tandre ca razele soarelui nesfârșit. am contemplat întinderea nopții și ți-am descoperit părul moale ca neaua proaspătă, plăcut la atingere ca petalele unei flori sălbatice de primavară. ți-am mai aflat urechile gingașe și rotunde, nasul acvilin, picioarele lungi și subțiri; sufletul neprihănit și dulce. până când în altă zi, aparent la fel de lipsită de sensuri și emoții noi ca toate celelalte de dinainte, ți-am văzut trupul armonios, unduindu-se într-un dans tribal vechi; m-am apropiat de tine, ți-am luat mâinile puternice într-ale mele, ți-am simțit respirația fremătătoare și mirosul de portocale de pe haine. când nu am mai întâlnit nici un obstacol în sufletul meu, mi-am închis ochii în taină și am simțit gustul amar, disperat, neașteptat al sărutului tău. m-am lăsat să alunec în voie din ce în ce mai adânc în întuneric și în fericire, la pieptul tău și am știut că așteptarea mea de eternități încheiate a luat sfârșit. te așteptam de atâta timp nu poți să cuprinzi în minte tot timpul scurs de la facerea lumii, dar ai venit. 11 septembrie 2002
032.887
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
349
Citire
2 min
Actualizat

Cum sa citezi

Monica-Ioana Bălan. “te așteptam ....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/monica-ioana-balan/jurnal/25671/te-asteptam

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

MVmirela visinescu
Venii sa vad...Comparatii, tot felul de elemente poetice...Prea multe pentru gustul meu, prea stufos. Foarte tipic feminina. Dar nu e un text prost.
0
NSNicoleta Stefanescu
Bravo Melina! Se vede o evolutie in scrierea ta.
Poezie e putin cam lunga dar imi place.
0
@monica-ioana-balanMBMonica-Ioana Bălan
multumesc mult, fetelor,
ma sraduiesc sa scriu mai bine

si am inspiratie de vreo trei zile

ma bucur ca v-a placut
0