Poezie
naufragiul
1 min lectură·
Mediu
Am obosit
să mai renasc a mia oara din spume de mare
coralizate savant
între câte un perete de opal
și altul zidit fad din opaițe de turtă dulce,
cu pui semeți cocoțați
în turle de miere,
și glasuri de nisip, pițigăiate larg.
M-au podidit strigătele verzi,
cu marea la căpătâiul primilor cocostârci
și fără urma escadrilelor cu vânători de suflete.
Am ațipit. Buimăceam de fapt valurile rând pe rând,
cocoșându-mi simțurile peste rănile
mai noi decat noi între noi.
Și-am început să-mi brodez zimții
mai curând peste rândurile de alge
decat prin sânii cu ploi
și lotuși albi
pictați în goana mută
a lebedelor.
Acele mă-nțeapă tot mai des.
Imi pierd suflarea îndemânărilor cărunte
și obosesc..
în larg...
m-am scufundat...
032.758
0
Ajung să regret că prima oară când te comentez o fac din rațiuni administrative.
Vroiam să-ți amintesc că pentru a obține nivel 100 pe poezie.ro este necesară completarea adecvată a rubricii \"nume\" din profil.
Ți-am dat deja 100. Dacă nu completezi rubrica amintită mă voi vedea nevoit să revin asupra nivelului tău.
Am să te rog, de asemenea să fii conștientă de faptul că de-acum responsabilitatea postării propriilor texte îți aparține pe de-a-ntregul. Textele tale nu mai necesită aprobarea unui cenzor pentru a intra în site.
Să auzim de bine.