famenul

Înțeleg că trebuie să ne răstignim fiecare. Văzusem cum un clopot anunța “răul”, unde scriu și bonuri tăi, adică omor câteodată “răul”, înțelegând astfel sulița sutașului în Iisus. Am văzut cum vorba ce zice făcându-se cer schimba la fata pe “este”. Înțeleg că Hristos trebuia să vină să vorbea(s)ca(ă) lumii. Mitul peșterii. Toți clienții par nesimțiți. Cine s-a (î)imparfumat? Strigă Hagi. Next. Bicicleta cu far Le spun că am vorbit cu o fată care transmite un sentiment. Hagi înțepat, înfipt. Două femei de mână: Be true (to yourself) Deschide-te pământule! O să te iau într-o zi (la curve). O să te simți ca-n rai. Altul. (B)bătrânul în spatele lui altu. A murit Petre. Îl mănânc și pe “înseamnă”, nu numai pe mama și pe tata sau pe mine. Apare clientul care îngână oamenii. “de înviere aș arunca o biserică în aer”. (D) “de înviere ne îmbătăm ca să înviem”. Înțeleg că în Egipt s-au aruncat în aer biserici. Îi spun că în Egipt s-a arătat Maica Domnului în 2001 și 2009. “De unde știi? Poate este vedenie.” Vine șeful lui: este adevărat. Eu sunt din Egipt. Maica Domnului se arată de prin anii 1960. Clientul Dias: “să cânt dor cu tine.” Apare colegul x. Și unde era pus pe glume o învața pe baba: știi când se întâlnesc crăciunul cu paștele? Când se întâlnesc cârnatul cu ouăle. Știi cum se vopsesc ouăle? Cu ruj. Știi cum se ciocnesc ouăle acum? Și a început să își facă picioarele paranteze și să își bălăngăne fundul. Clienta Manu spune cu aluzie parcă un citat englezesc la noua noastră colega(ă): “oamenii vechi sunt oamenii vechi.” Noua colegă, Ela, când i-am spus ce trebuie să facă se uită în altă parte, apoi complica(ă) lucrurile, iar când i-am spus ceva în engleză se uită la mine ciulindu-și urechile. Cică are studii de engleză. Înțeleg azi că Ela este oaia pierdută din pildă Lui Hristos. Prin asociere înțeleg că este noneul. Cuvintele ei ca om credincios, ce se închină în lumină, postește: “să fim uniți”, “nu mă pot abține (să stau în un loc)”. 15.04.17 Nurtenbaba despre altu: “săracu este și al dracu”. Înțeleg că acestea sunt și cuvinte despre ea, despre când este săracă în iubire. Ieri chiuia, că(a) nebună. Azi a primit cadou un fluier. “consideră că este cadou de iepuraș”, îi spune colegul meu Luci. Și uite așa baba devine arbitru că(a) Dumnezeu. Ieri, neputând să suporte “nebunia” lu(!) Ela începuse să chiuie în toate felurile, că(a) o supapă ce elibera presiune. Ea nu suporta o “nebună”, dar vr(fără r)oia ca lumea să îi suporte nebunia ei. Filis spune că Ela face dinadins, cu rea voință ceea ce face și îi supăra. Eu înțeleg că datorită modului ei de a vorbi înțelege greșit. De multe ori ne vorbește ca și cum i-am greșit. Clientul vorbalunga(!) spune: “vorba lungă, sărăcia omului”. Aha, știi să zici, îi zic. Apare Petre. Dane: (S)să-ți dea mama tata? Petre: (N)nu acum, mai târziu. Eu: (E)este vechi Petre aici? Dane: Da, este Petre, gesticulantulVasile (!), eu și Emi? ((N)nu am înțeles.) 18.04.17 Diler șoferul spune: când bei zici că nu mai este nimeni ca tine. Cuvintele lu Ela ce mă face să o cred în continuare oaia pierdută: am luat niște iarbă, pe care am pus ouă de Paște; fie roata și pătrată, tot se învârte; soldatul face trei pași lângă pavilion. Înțeleg că prin ciocnitul ouălelor(! etc): “Hristos a înviat, cioc, cioc” devin Iuda. Înțeleg că “a trece prin un vârf de ac” este a fi luat la subrațul drept de clientul cu mustața argintie, Sapurica. Cu cuvântul rup. Nurtenbaba spune prostii în limba engleză. Înțeleg că a pune gând este “such my dick”. Înțeleg că Ela, oaia cea pierdută vede gestul dar nu vede limita. Aparent eu sunt invers, însă microscopic. 19.04.17 Vorba ce zice aduce trecutul în prezent: nu m-au lăsat la greu. Înțeleg astfel din propoziția “Acesta este Fiul Meu cel iubit. De El să acultati.”, că Hristos vine din trecut sau veșnicie. Din nou vorba ce zice. apare traducerea: zici că ești. Capul meu este atins de raze solare, ca imagine plată verticală. Pe Hagi îl aud: happy birthday … Înțeleg de la femeia cu chip-sentiment că sentimentul său fața ei are legătură cu fața pantofului. Apare o rățoiala pornind de la afirmația: clientul nostru, stăpânul nostru. Dacă inițial Ela s-a luat de clienta care vorbește numai vulgar. Șefa Dane i-a spus: clientul nostru, stăpânul nostru și pe urmă au început Nurtenbaba și Filis să se ia de Ela acuzând-o ca și cum Ela ar fi adus atingere fără de toți clienții, ceea ce este minciună. Astăzi este ziua patronului Metin. Filis îi spune șefei lor, Dane să îi scrie un mesaj. Dane îi scrie. văd în reacția lu Filis că ea se radiază în plan orizontal prin vorbă cu Dane. Înțeleg răul. cred răul. zic răul. Apare o pereche de clienți. Ea parcă avea capul ca luna și parcă era pe gâtul lui. Mă uit încă o dată la ce avea un client în mână. Cu vederea mentală înțeleg expresia: a-și clăti ochii. La masa simt cum Hristos îmi spune în gând: mănâncă-Mă. Văd că sunt în iubirea Lui Dumnezeu, dar nu am iubire. Îl întreb pe colegul Luci: ce este adevărul? Adevărul este opusul minciunii. Însă nu acesta era răspunsul căutat. Dane și Gândac împart pizza și doze de cola în cinstea lui Metin. Apoi Dane intra cu spatele prin perdeaua groasă de plastic ținând în mână o tavă cu prăjituri. Trece și de data aceasta pe lângă mine, fără să se oprească, ducându-se la facturiste, apoi la muncitori în spate. Apare Gândac. I-au în cele din urmă, cu sfială o doză de cola. Dane venea și vede gestul meu și îmi reproșează: de ce te ferești? Înțeleg din experiența cu Dane că adevărul este: celălalt sunt eu. celălalt este cel căruia vreau să îi vorbesc, celălalt care este prin raza mea, celălalt din gând. Văd că sunt al meu nu îl vrea pe sunt al lui altu. Unde stăteam la intrare în locul lui Stan am auzit de la cantarul lui Filis a lui Iaki sfârșitul din bancul clientului pescar: la voi Hristos a înviat, la noi Mahomed nu a mai înviat. Filis aceasta parcă are cap de iepure. Iepurele are legătură cu învierea. Găsesc momentul lor firesc. Remarc pe “sclavul” clientului Sorin. Nurtenbaba îi dansează facturistei Mirela. În mintea mea apare întrebarea care nu îmi convine: eu sunt deștept? Înclin să cred că întrebarea tine de alternanta serios neserios a celuilalt. Nu știu cum aerul de la verificări se pune de rău parcă la adresa mamei. Apoi apare Ela la perdeaua de la verificări. Din o frică de moarte a mamei o percep pe Ela că ceva malefic. Între noi fie vorba, fata Elei se aseamănă cu a maleficei tanti Nuta, mătușă care deoache oamenii. Numai gura Elei este însă este altfel, fapt pentru care cred că Ela nu deoache. Spre mine vine Luci. Vrând să îl întreb ceva îi spun: Ce este adevărul? Adevărul este opusul minciunii. Ce faci? O luăm de la capăt? Îi răspund indispus. Vreau să întreb cum de se pune de bine sau se pune de rău? Ca om al argumentări omului îmi răspunde, însă din răspuns rețin doar că se pune de rău datorită temei de a nu reuși. Privind la chipul unui client înțeleg și eu că la început este credința în rău. Din nou mă simt în iubirea Lui Dumnezeu, dar văd că îi sunt fără iubire. Înțeleg că sunt ca un pui ce nu a ieșit de tot din ou. Deodată cineva mă sperie: bau. Era Lenuta, femeia care vorbește mult numai despre sex. Ușa de la intrare se închide. Ajung în fața celor patru facturiste. Mă surprinde înjurătura mea către una. Îmi notez: dintre toți oamenii pe unul nu îl accept. Mă duc înapoi la verificări. Dintre toți de acolo pe Luci îl înjur: du-te în aia a mea. Înțeleg că nu îl accept pe cel cu care sunt în o vorbă. Știam că mă duc spre cel ce am sentimente mai mari. 20.04.17 Teoretizez că în conștiința simbolul este perceput bun și rău, iar în adevăr simbolul este bun. De exemplu balaurul este pozitiv la chinezi și negativ la apostolul Ioan. Însă ca om al adevărului l-am perceput că bun, capul lui fiind dualitatea Dumnezeu-eul meu. Dimineața unde credeam că fuma lângă geamul de la vestiar moartă de Flori m-am surprins ducându-mă o clipă lângă ea, de-a dreapta ei. Imediat am înțeles că m-am făcut soră cu moartea. La locul de muncă, la verificări, Calinfiledinpoveste îmi spune despre flash dans. Waaw. Interesant. Îl întreb dacă l-ar supăra dacă l-aș înjura: du-te în aia a mea. Îmi răspunde că aia a mea nu este garaj de oameni. Ela spune: toți de aici, adică turcoaicele, sunt subiectivi. Tot Ela spune: vremea este așa unde o cometă trece pe lângă Pământ. Rețin de la Ela: merg pe drumul meu și cu nădejde în Dumnezeu. Înțeleg cum că începutul lui “vreau”este prin crearea a doua spatiicercverticale în care să. Înțeleg că atunci când este destindere văd răul, că atunci când este o contracție pot spune. Acestea le înțeleg și în mișcarea unui acordeon. Calinfiledepoveste spune că el crede că s-a născut cu credință, dar că a ignorant-o până a văzut că nu se leagă nimic de el. Avea aatunci 20 de ani. Și ducându-se într-o zi la biserică albă o femeie care la remarcat cum s-a comportat în biserica i-ar fi dat rugăciunea: visul Maicii Domnului. Această experiență la făcut să citească Biblia. Prima dată nu a înțeles nimic, însă recitind a doua oară s-a transpus în personaje. Ela, oaia cea pierdută îmi spune că ea a devenit credincioasă din convingere citind Biblia și alte cărți. Să înțeleg că Dumnezeul Elei este lumina, având în vedere că atunci când se închină parcă se închină în lumină? Gihan turcul, sau Caine, spune că i-a venit credința în sine, “pur și simplu din minte”. De mic a crezut în vorbele părinților. Eu m-am văzut că un câine înțelegând credința egiptenilor în zeul cu cap de câine: chipul îmi era între cerul și pământul mental, urechi de câine aveam în cer. De asemenea, câinele este pentru mine și un păzitor al inimii locului. Inima este inima preceptelor. Înțelegându-l pe Gihan spun: Dumnezeu crede în Dumnezeu. Zice. Zic. Cred? Nu zice. Zic. Nu cred. Nurtenbaba exclamă: mare ți-e puterea Lui Dumnezeu. Înțeleg cum creând o negație îl creez pe “sunt”. Þiganul Hagi spune că puterea credinței lui l-a făcut să creadă. Astfel a scăpat de o operație la piciorul stâng. Hagi este ortodoxul care a trecut la pocăiți, căci a găsit acolo iubire. Însă el nu este stabil. “Încă caut credință”. Expresiile stereotip și viața lui îmi vorbesc despre el și Dumnezeu, despre relația de dragoste dintre gând și este. “nu contează mortul, ci înmormântarea”, “a plecat, a plecat, dar ce mi-a luat și banii”, “pocăiți-vă”, “deschide-te pământule să intru” când vede o fată cu mijloc îngust, “răspunde-i nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înțelept”. Înțeleg că râsul lui Nurtenbaba are legătură cu a cere. Fără să îmi explic zic o dată în gând: duceți-vă în testicule. Mai apoi, neacceptând-o pe Ela, spunând către ea spun însă tuturor: duceți-vă în draci. Ela îmi spune: ai văzut, ningea pe brazde. Din asocieri: zăpadă = uitare = nașterea lui este, adică a Lui Dumnezeu, brazde de pământ cu sămânță ce crește că iarba, ea = oaie, înțeleg că ea Îl considera pe Dumnezeu iarbă, mâncare. Chiar ea mi-a replicat când i-am zis să îmi vorbească cum a devenit credincioasă: hai să vorbim despre mâncare. În față doi client zâmbesc. Înțeleg: răul nu este rău. Vine clientul arab care are magazinul lângă Dane. Nurtenbaba îi spune și azi: vecinu, Hristos a înviat. Mă așteptam să îi răspundă că ieri: ai văzut tu?, însă m-a surprins răspunsul de azi: bravo Lui. Deși scriu despre Dumnezeu, înțeleg că scriu pentru mama. Mama este este. Dumnezeu este este. Filis îi spune lui Alex fără răutate un adevăr: încurci marfă. Se plâng clienții. Înțeleg că răutatea lui Filis are legătură cu încurcatul mărfii. Un client aștepta. Filis îi spune: hai vino. Percep cuvintele ei că prima acuzație. Văd cum conștiința mi se duce în cercul minții și cum înafara sar stropii “acuzație”. Când toți eram la posturile noastre sună Metin, patronul. Șefa Dane răspunde. Era vorba de Ela. Deși era la locul ei era acuzată că nu este la locul ei. Momentul acesta mi l-am descris: când momentul întâlnirii cu Dumnezeu, sunt gol și raze de soare se văd în dreapta. După un timp îi spun lu Ela: scoate platformă. Deși m-am repetat, nu a avut nici o reacție față de cuvintele mele. Surprinzător l-a întrebat pe Gihan care era afară: ce fac, scot platform. Teoretizez că oaia cea pierdută nu ascultă sau nu aude de “altu”, însă vorbește cu altu. La masa descopăr că atunci când sunt una cu gândul din afara minții am imaginație. Deodată nea Vasilegesticulantul spune: mă duc până la Petre. Când vine povestește: i-am zis că mi-e somn. “și ce să îți fac, zice”. “hai să jucăm box” “și i-am dat, dar unde nu i-am dat, i-am dat la coaste …” Filis a lui Iaki a trecut de nu știu câte ori prin fața mea să fumeze și înapoi. Unde mi-a sărit modelul de multiple trei flori roșii și negre suprapuse de pe haina ei, am înțeles că acestea înseamnă învierea. Însă nu i-am spus. 21.04.17 Mă duc din dreapta în stânga, deasupra gândului meu în care sunt. înțeleg că gândul “sunt” nu moare. Răutate. Gestul meu. Cuvântul “rău”. Revine colegul glumeț. Se glumește despre paștele blajinilor. Rețin cuvintele lui: dreptate și frăție, care îmi spun despre el. Înțeleg că gulerul bluzei are legătură cu glezna cizmei, precum eul-cercel din ureche are legătură cu lateralul adidasului. Gândirea de rău are oameni vectori de rău, că ceva nenegativ. Dacă mă simt în iubire și nu pot iubi sunt ca un pui ce iese din ou. La fel, dacă muncesc sunt fără cap. Mă văd că un pui ce va ieși din ou. Dacă propoziția: eu sunt … este mincinoasă, tot ce începe cu eu … are imaginea eul-sfera-galbena cu coada unduindu-se în sfera mentalului. Ceva dădea să se pună de rău. dincolo o văd trecând pe clienta Carioanca. Înțeleg că fiecare moment înseamnă Viață. Nurtenbaba îi spune Clientului George: astăzi este sfântul tămăduirii. Este izvorul tămăduirii, o corectez. Dane: râzi de râsul lui George. Hagi a fost să își scoată buletinul. Gihan a făcut poza cu Narcis, unde va pleca să nască. Șefa Dane: este femeia căreia îi place să îi arate sexul ei bărbatului său. Ea ne hrănește. Am zis că este Isis, Maica Domnului. Acum înțeleg că ea îi dă fiecăruia în mâna propriul cornet-suflet-sex-masculin, să-l mănânce. 22.04.17 Pe drumul spre servici înjur such my dick cu vocea lui Nurtenbaba. Înțeleg apoi că mie mi-am zis. Tot cam așa îi spuneam lui Calinfiledepoveste ieri, că atunci când am zis “boule” unuia am văzut că de fapt eul-sfera din gândul din stânga se schimbase în bou și că mi-am zis mie. Discut cu Calinfiledinpoveste că Gemil, colega noastră nu se cunoaște pe ea, ci pe alții. Chiar asta a spus și ea că i-ar fi zis doctorul că problema este la ea. Faptul că nu are lumină în iubire poate se datorează și problemei ei cu ochii. Spusem despre lumina din iubire punând în balanță răutatea sau înverșunarea sau neiubirea sau egoismul lui Gemil și a lui Narcis cu faptul că purtau cizme catifelate amândouă. Deși inițial culoarea catifelată am trăit-o și o înțeleg că pozitivă, înclin să cred că nu are multă lumină negativă. Din câte o știu pe Gemil de pe facebook, îmi place casa din sufletul ei, iar ea se trăiește pe mare. De Paște am primit mesaj de la ea ca un tâlhar a fost primul care a denunțat nedreptatea procesului lui Iisus. Bine, era un mesaj preluat, dar ea l-a găsit. I-am răspuns: de curând am înțeles că trebuie să ne răstignim fiecare. asta este sensul vieții. Hristos spunea că El este "calea, adevărul, viața". tot El spunea înainte de a fi răstignit "ia-ți crucea și urmează-Mi Mie". limba romana era o limbă a vieții (scarpe diem = trăiește viața), iar cea evreiască a conștiinței. Și Iisus Hristos a fost răstignit cu tâlharii precum era prorocit în psalmi și prooroci. târziu, adică de vreo doi ani am înțeles că fără "cruce" sunt singur și apoi în un alt context am văzut cum îmi iau crucea și o pun înaintea mea, în dreapta. foarte curând "m-am răstignit". că răstignit nu trăiești suferința, cum s-ar crede ci pacea în Dumnezeu, așa cum ar sta un prunc la sânul mamei. La verificare remarc o clientă cu haina vernil, cu nasturi mari, ce mă face să o asemăn unui om de zăpadă. Vernilul îmi spune a fi nesuferința. Remarc tenișii ei ce parcă aveau desenați bulgări de zăpadă. Remarc că și jacheta ei avea gravați bulgari mici albi că de zăpadă. Ce a fost și mai interesant a fost că nasul lu barbatisu părea a fi un morcov. Filiszana ne spune că i-ar fi spus “cu plăcere” când i-a dat bonul acestei cliente, deși clienta nu i-a spus nici un mulțumesc. Reacția lui Filiszana față de clienta aceasta o traduc astfel: clientă, om de zăpadă, iarnă, uitare, nimicul, deci este normal să nu mulțumească. Înțeleg din reacția lui Hagitiganu că scoaterea subiectivismului este când am vorbă cu mine. Calinfiledepoveste îmi explica că albul și negrul de la șah înseamnă pozitiv și negativ și că trebuie să îi facem albi sau negri. Eu înțeleg că celălalt devine astfel eu. El vorbind ca omul îmi spune că nu, finalitatea este mat. De ce nu înțelege? Dane îl mustra pe Hagi că nu recunoaște greșeală. Eu înțeleg că este normal, căci el se trăiește ca un dumnezeu. O întreb pe Dane: cum este vorba, în spatele unui bărbat este o femeie? În spatele unui bărbat este o femeie inteligenta. Să înțeleg că sunt singur unde nu au fost femei inteligente? Luci intervine. În prima fază pare că vorbește în contradicție cu Dane. El îmi spune dezacordul lui: imaginează-ți că bărbatul și femeia stau în un bloc, dar bărbatul normal locuiește la același etaj cu femeia, nu bărbatul la 2 și femeia la 10. Bărbatul este inteligent cât îl lasă femeia. Îi arăt greșeală care a făcut-o Dane după aceea. În loc să înțeleagă cât a zis Hagi 60, 6 a înțeles 66. Probabil tine de morală sau de șablon. Din cuvintele lui Hagi despre arabi, romani și țigani înțeleg că la romani “a fi” este a lui “este”, adică a femininului. La țigani dacă o femeie curvește este de neiertat, adică “a fi” este al gândului, al masculinului. Dacă la mine femeia este și cârpa care m-a omorât, bine zicea Hagi că la arabi femeia este o cârpă, însă în sens util. Răul are legătură cu visul. Văd că vreau să spun, dar adevărul vorbește. Calinfiledinpoveste îmi argumentează ceva. Unde am înțeles că albul ochiului lui se aseamănă cu un miel jupuit nu am mai fost atent la ce-mi spunea. Înțelegerea are legătură cu “este”. Imaginea de comparative vine din dreapta în un client. Vuu Înțeleg după haina unei cliente că oprirea gândului este girafă. Înțeleg și logica reclamei: girafa mănâncă din curcubeu. Un “Jamaican” o mulge și în loc de lapte curgeau bomboane colorate. Jamaicanul râdea după ce mânca bomboane? Înțeleg că nu altul vorbește ci celălalt al lui celălalt. Se crează o imagine malefic. nu reușesc să intru în imagine să o transform pozitivă. Înțeleg că în “tu zici” se fac una, conștiința? cu imaginarul. Calinfiledinpoveste îmi spune că azi a trăit o stârnire. Înțeleg că zice de un val pe oceanul lui. Apare Narcis, femeia gravidă. Se sărută cu turcoicele. O văd că pleacă plângând. Îmi imaginez că parcă erau una, un țărm și a plecat pe mare, este pe val. Înțelegerea este limitată. Apare Gemil. O întreb de cântecul ei de la telefon. Ultimul dans. Indila. El și ea dansează în ploaie. O întreb cu ce ochi are problem mari. Cu stângul. Mă gândesc că stângul înseamnă ochiul gândului. Înainte de a pleca îl întreb pe Calinfiledinpoveste: ce ai trăit azi? O tarnire. Îmi veneau argumente șiroi. Mă gândesc la clienții care dau buzna să intre la verificat. Acasă teoretizând spun că deci creațiile l-au creat pe “altu”. Înțeleg apoi că tot Dumnezeu îi face să fie așa. Înțeleg că obsesia imaginarului este a ochiului drept. Dumnezeu se face mare în gândul minții. * 24.04.17 Gândire subiectivă = “că” = așa și așa. Vorba = “a murit” = vede moartea Înțelegere = nevorba Mutul = “viața” Tu știi Doamne = a da la mână Gelos = nu te mai uita la mine Nurtenbaba. Fapta crează pe era. Vorba “moartea” = înțelegerea locului. Respir ca un pește și vomit. Respirația = a plânge = Sfântul Duh. Dumnezeu când este finit trebuie ciupit, iubit. = are vorbă cu toți Sunt în gura balaurului pui de pasăre și mă hrănesc cu capul eu = Dumnezeu Am voie unde mi se dă voie. Legătura mă vindeca = Raluca bucurie: “ai rămas în urmă.” Înțeleg când mama că “este” moare ca senzație. ? Nu moare = moare pe cine nu am omorât. Fapta = “lumina” O femeie că “este” = “n-am” Am omorât cu o știință și a murit unde nu era știință. Există un plâns după mama al răului după mama plecată. Vorbesc și înțeleg semi. Un fel de “iubește” al femininului, nu iubește pe altu al Dumnezeului. Nothing compare to you, spune femeia. Hagi: “să facem o relație”. Înțeleg că Dumnezeu merge la pas cu mine. Sunt “că” când nu știu cine sunt? * 25.04.17 Este frumoasă tu ești = este frumoasă pentru că tu te faci gând frumos. Răul pe pământ. Femeia. Eu: “tu ești frumoasă”. Dă-mă dracului = dă-mă în pula mea = altu. “a murit” în afară și în minte se face spre dreapta. Pun ochii pe 4 prăjituri = “am mâncat” Îl întreb pe Luci: se zice bărbatul este frumos ca dracul? Da. Conflictul CalinfiledepovesteDavid = conflictul NurtenbabaDenis despre “bună dimineața” = neconflict, că nu a răsărit soarele = nu a-ți fost pe aceeași lungime de undă = Calinfiledepoveste soare, David lună. Până să apară Stan (altu, care i-a devenit prieten lui David), David era pâinea lui Dumnezeu. Crede că îl va turna Calin = îl sgandura = se ironizează = se face de rușine prin comportament = își arata educația primită. Dacă îl toarnă o să îl acuze de ce ai făcut aia = pică singur în plasa lui = ce-l ce sapa groapa altuia cade în ea. Eu ca prieten îi zic că există și: prost de da în gropi; a găsit orbul Brăila. Ca să = gândul, prieten, altu. Du-te în pula mea = “îi place să fie împerecheat” Pierderea imaginii de sine pe val = nașterea unui gând = ‘miata în cer (Erol, turcul cu mustața) Și Dumnezeu crează prezentul continuu. Din geaca roz, cercelul cu fluture la urechea stângă a gândului înțeleg că mama înviază în iubire = ce faci Dia? întreabă Elena. Ce să fac mă, rapunse Dia, cel ce cântă cu dorul. Calinfiledepoveste: jocul minții = aștepți. Gând=soare iubire altu Înviere în soare = “dă-i drumul la încălzitoare că este frig” = sfânt că a fi continuu prezent. Iisus = soare = gând = Tatăl = “mâncați-mă” = am mâncat. Hagi spune ceva ce nu știam că a spus Napoleon: “dar să nu uităm că și mama și sora sunt femei.” Hagi: a plecat, a plecat, dar ce mi-a luat și banii? Eu o fac pe mama bine că rău, nu rău că bine. Calinfiledepoveste se apropie să îmi spună ceva. Înțeleg că parcă vorbea de conflictul euDanvarul și rețin: îți găsește nod în papură, material. Este => eu = el că altu. A fost mort și a înviat Danvarul = soare. Nurtenbaba îi spune lui Picoiu: ai dat de pomană de Paștele blajinilor? Nu am morți. După un timp am înțeles că plecând Picoiu a plecat și Nurtenbaba după el și s-a întors spunând că a primit pomană de la Picoiu. Dan? = soare despărțit de gând = femeia cocos încălțat = el este = ce urmează = (gând = soare) El Dan = eu cu urechea în păcat = ce era. Neputința de a scrie = dă-mă în pula mea = dracu. Înțeleg conflict = doi colegi acum clienți cu drojdia în plus nefacturata. Gândul să mulțumească soarelui pentru drojdie. Îi spune altui soare. Gândul îi spune gândului: bea cofeină pentru forța. Soare altu gând mort => am murit. Înțeleg că Duhul Sfânt = buzunar. Omor gândul (tată) mort = altar Nurtenmica, cea care spune: “așa …” mă cheamă să scriu cu ea bon. Punea pe cântar Alex, adică Iisus, adică cel ce nu se vorbește pe sine. Venise pe partea mea la Nurtenbaba clienții familia Popă, dar Nurtenmica mă chemise deja. = înțeleg cum s-a făcut trecerea de la cultul vechi al leviților la religia lui Iisus = religia altul Înțeleg că mama vorbește de nașterea mea. Nu înțeleg pentru că urma neînțelegerea. Nu înțeleg = sunt în afara minții. Răstignire = Dane: m-a durut burta = a te pișa pe tine Fiul și Tatăl pe cruce = Nurtenbaba: “hei tu vii cu toată lumea” Scuipat = peste. Înțelegerea prima este despre mine. Este lângă este=sunt => “nu știu” Plec cu gândul din = “n-am” Dumnezeu Tatăl = gând = este. Fiul = este. Masa mâncare => “drag” = după masa boierul doarme. Dacă n-ai murit ești moartea mea. Înțeleg că Fiul se naște. Sfinții spuneau și ei că Hristos se naște continuu. Dacă sunt și aici și acolo sunt pula mea = sunt gând cu două iubite. A fi în pielea Lui Dumnezeu = găină. Sunt cocos zâmbitor. Surprinzător mă duc la Iisusul care nu se vorbește pe sine, cel din înțelegerea creată și îi spun: ia zi Mă! Instantaneu mă văd că penis și îmi vine expresia lui Calinfiledepoveste către mine: “ia zi mă” înțelegând că este vorba să spun despre penis. Din “Tâmpit frumos” înțeleg că tâmpit presupune a avea mai multe nume. Nu înțeleg când sunt este nu este. Răutatea pentru că va aduce o sticlă de borș. Avea 5 în coș și 6 facturate. Deci răutatea este nevinovată. Gesticulantul neaVasile le spune colegelor ceea ce ne spusese și nouă băieților despre Iulica, colegul care își pune privirea în jos gânditor, central, ca un ghiocel. Și eu sunt un ghiocel gânditor, dar nu mă expun central, ci lateral. NeaVasile spunea că hoțul de Regept i-a spus lui Iulica că vrea să i-o tragă, că dacă este o a și-o ungă cu delma. Și cică Iulica ar fi spus: dar o să doară? Nimic. Punct. punct = miel. Femeia cu voce apăsată. Femeia curvă. Dragoș. Raluca bucurie că vorba către mine a lui tu zici. Alt Dragoș îmi zice pe nume. Mă uit la spatele unei cliente. De-a dreapta ei o văd că Lucica. La dreapta imaginii Lucica iese cuvântul: Mioara. Văzând-o din fata o numesc: Lucica Gina care. Cuvântul crează spațiu. Gândul meu se duce în spațiu. Privirea din afară = duceți-vă dracului. Când nu am înțeles ce spunea Hagi m-am cutremurat în un vierme cocon. Hagi spune că femeile trăiesc ori în trecut, ori în prezent drogându-se, ori în viitor. Totul începe cu înțelegerea de mine și se termină cu înțelegerea de mine. Hagi: nu contează mortul ci înmormântarea. Fără să vreau a fost ca și cum am creat pe mama moartă. Am schimbat cât am putut situația. O voce interioară m-a surprins: sunt răul. Am înțeles că eu sunt răul. Parcă devenisem mut, lăuntric. Parcă femeile veneau la mine. Calinfiledepovete mi-a zis iarăși: zi adita. Adita, adică iubire, deci sunt și iubire. Înainte de a se închide depozitul iese și Petru, Sfântul Petre. Îi zic mai în glumă mai în serios: mâinile sus. Nu înțelegeam cum Dumnezeu a fost cu mine și apoi să înțeleg că eu sunt chiar răul. Din aglomerația de colegi ce urcăm în mașină înțeleg din o poziție a mea că da sunt răul unde m-am pus în fața unui coleg parcă să mi-o tragă. Fiind în mașină văd mental cum că din probabil o cutie iese de sub capac al meu sunt, un platou oval de aur, iese ca să plec unde am existența dincolo de lume. În mașină canta Iutnei Hiuston. Îi zic lui Calinfiledepoveste să îmi traducă. “vreau să mă duc la cineva care mă iubește”. Parcă pe cântăreață o ascultă tizul Adrian, colegul de liceu, un personaj negativ al vieții mele. Pe drum două femei vorbeau despre o viitoare mireasă. Acasă intrând pe ușa nu o salut pe mama, unde parcă nu plecasem din casă. Mama îmi spune: bună ziua, căciula. Înțeleg că sunt căciula? Demult trăisem și scrisesem ceva frumos despre cușma de dac. O primisem la un ritual. Trăiam aerul sobru … Văd mesajul de la nico: de ce nu încetezi cu totul. Îi scrisesem că Dumnezeu nu mă lasa la greu ca gând. mă trage spre El, spre stânga. Neînțeles rămâne gândul. Cine este? și tu zici. Acceptăm adevărul. La masa îl mănânc pe dracu. Mă vindeca moartea mea. Din encefal până spre frunte, în minte, au venit zece stropi de aur, adică eu. Mi-am revenit. Dumnezeule ești moartea mea. Eu sunt tu când sunt pe val. Cu înțelegeri crește un copac. Îi scriu lu nico: nu mai trăiesc eu ci dumnezeu trăiește în mine. nu mai sunt al meu. Nico: te rog încetează! Ce a fost a fost! Ajunge gata! ‘ Mă leg de “ ’ ” ce este ca un strop, și viața cu ea o continui. * Vis: “le-a băgat în cap un pește până îi vine la fel” “auzi-mă Doamne! Sunt milostiv în mine. milostiv fii mie.” “ieri a fost altu.” Te rog să încetezi! Numai îmi scrie.am viața mea! E clar? Eram să mor azinoapte … înțeleg că “viața mea” = oglindire a vieții, nu viața ei, că Dumnezeu este viața. Ceva = Dumnezeu știe ce v-a urma = Tatăl și Fiul nu sunt separați. Omorârea și ritualul este pentru ieșirea din mine. Înțelegerea personală = moartea se crează în mine. Mor unde se crează dualitatea = Hristos se naște în mine.