Poezie
Înger trist
1 min lectură·
Mediu
Strigam din vârful aripilor
acut
blasfemic
Dorul de raiul pierdut
stupid
într-o clipire
Când ochiul tău drept
căprui
străin
S-a deschis unui orizont
păgân
dulceag
Iar din iubirea mea
duios
de nebună
Ai lăsat doar cenușă
amară
fierbinte
Ce îmi atârnă acum
de glezne
când plâng
Nu mai știu zbura
decât jos
pe dos
Sunt doar un ceas
anacronic
ruginit
Care bate la ore fixe
jale
și umbre
Ale pașilor tăi moi
divergenți
de mine
Numai tu ai mai ști
repara
arcul
În care mi-am lăsat
lucid
dar rătăcit
Sufletul să măsoare
neîncetat
lipsa ta
Voi trece prin ore
cu ochii
închiși
Lacrimile le voi cerne
zi de zi
neobosit
Prin sita de cleștar
superb
de rece
Dincolo de care tu respiri
viu
și tandru
Dar în cadența altui timp -
ceas atomic
elvețian
Mă voi prăbuși în somn
bolnăvicios
dar mult dorit
Visând bătaia aripilor tale
mângâindu-mă
cu un adio
Mâine în zori cu rouă
limpede
surâzătoare
Îmi voi tăia din piept
suflet
și timp
Le voi arde pe altarul
sfânt
al amintirii tale
Cum e să iubești
doar din vârfuri
de aripi?
Cum e să curgă timpul
leneș
doar prin ochiul drept?
001990
0