Dac-as putea sa-mi aleg ingerul,
l-as alege pe cel mic,din colt,
ingerul acela tepos si aiurit,
aratat de toata lumea cu degetul.
E cel mai uman dintre ingeri.
Si ingerul meu trebuie
sa fie
Stăteai rezemat de copacul ființei
Prin care curgea destinul umanității
Visai la femeia de sticlă, înfășurată
În vălul acela roșu—
Ea spunea tuturor în glumă că-l colorase
Cu sângele
Dragul meu,
te vreau cum nu credeam ca pot
vreodata sa doresc un trup de lut,
caut printre amintiri si nu gasesc
decat savoarea lucrului pierdut.
Stii..nopti de-a randul te-am visat,
te-am
Amintirile noastre se-ascund in vise
afara-au ramas doar petalele uscate
ale narciselor pe care femeia-vant
le prinde in parul ingerilor facandu-i
sa promite ca le vor reda galbenul si
albul
Te voi inchide in realitate
si voi arunca cheia visului meu
in mare,
departe de atingerea ta,teposule.
Nu vom mai iesi in ploaie
sa ne spalam de perversitati
murdare.
Vantul nu va mai fi
noi cautam...cu disperare
mereu ce nu putem avea,
cersim plasticitati si corpuri goale,
traim gandind cu frenezie
la adevaruri trecatoare,
zambim la amintirea unor clipe
si plangem iar...cu
'Cine sunt eu?' a crescut din nou
in mine,cu piele si organe
irigate de indoieli;
imi sunt necunoscut ca si cand
n-as face parte din mine,
ci dintr-o luciditate mult mai profunda
si mult mai
Visul acela a venit iar,
amenintator,obsesiv...
Alergam goala prin munti,
imbracata doar in camasa
de in si iedera pe care
mi-au tesut-o stramosii...
Mi-era teama de ingeri si flori
pentru ca