mircea militaru

Am citit cartile lui Traian Furnea, Legitimatie de poet si Steaua Secreta, amandoua aparute la Editura Albatros. Doua carti monumentale, care s-au vandut pe sub masa, precum cartile ilegalistilor. Mai stiu ca, de-a lungul anilor, Traian Furnea a publicat enorm in presa culturala si cotidiana, insa multe caricaturi si ziceri paradoxale. Sunt sigur ca se va gandi cineva sa-i adune opera si sa o publice, desi locul in literatura romana si l-a asigurat singur. Nu l-am cunoscut personal pe Traian Furnea, cu toate ca am auzit nenumarate povesti cu tenta fabuloasa, povestite si de artisti, dar si de oameni simpli. Traian Furnea circula inca prin Romania, pe la mesele cu vin si fum de tigara mult. Mi l-a aratat un cunoscut pe strazile Clujului, in iarna anului 1994. Avea o suferinta fizica vizibila si se sprijinea de bratul unei micute doamne, cu ochi albastri. M-a impresionat tinuta lui tinereasca, in ciuda bolii. Purta plete si ochelari. Asa iti imaginezi un poet. L-am descoperit cu tristete pe aleile cimitirului Straulesti 2, din Bucuresti. In trecere fiind, am mers sa-i aprind o lumanare Marianei Marin. Chiar langa mormantul poetei, pe o cruce de piatra cenusie scria cu litere de-o schioapa - Poetul TRAIAN FURNEA, 14 aprilie 1954 - 3 august 2003. Am luat cu mine acasa un pumn de tarana de pe mormantului poetului care mi-a marcat tineretea.