Demult, cand intr-un fel lumea de jos era legata cu cea de sus si Stelele luminau calea oamenilor,cand Cerul era plin de Stele, toate surori intre ele si cu Luna, toate erau una.
Fiecare
Soare afara,primavara intr-o prea frumoasa tara; nici prea cald, nici prea frig. O vreme excelenta pentru a iesi la o plimbare.
Totul a inviat, a revenit la verdele cu care ne-am obisnui atata
Pot,eu oare,
Sa ofer o frumoasa floare
Unei urate vrajitoare?
Se supara ea,cumva ?
Ce-ti pot oferi,
Ce-n mana ta, imediat ar muri?
Fugi de Luna,ti-e frica de zi,
Cum poti zambi,
Cum poti trai
\"Intr-o camera neagra, intunecata, omul negru scrie cu cerneala neagra, ceva negru pe hartie. Dupa cateva cuvinte, ia hartia, o mototoleste si o arunca prin camera. Incearca iarasi sa scrie ceva.
