Poezie
reproduceri dintr-o expozitie
1 min lectură·
Mediu
impasibil
albul iti sta
fantomatic
aspirand
la sarutul
de marmura
jongleur cu vise mov de caldaram
venus din milo gustand din portocala
sau atena partenon maruntind biscuiti
sau poate zambetul ratacit
al eroului necunoscut / pe podium la ultimul oscar
parfum sangerand dintr-o tigara fabrique en france
chansonete mutandu-se in subteranele parisului
napoleon bonaparte zambind cu gavroche pe o balustrada
indoit la spate ultimul tricou descoperit
de marco polo / resuscitarii 256 etajul 1 pe drepta
vulcanic
rosul iti arde
pe buze
voluptatea
unui vers
dumnezeiesc
053.675
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mircea Iosub
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Mircea Iosub. “reproduceri dintr-o expozitie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-iosub/poezie/42375/reproduceri-dintr-o-expozitieComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Iti multumesc pentru comentariu , dar permite-mi sa nu fiu de aceeasi parere cu tine .
Insistenta asociativa a culorilor nu este deloc gratuita cand subiectul abordat este , pana una alta , o expozitie de pictura - treaba cu reproducerile e deja alta poveste .
Sa marturisesc ca am o inclinatie speciala pentru `mov` . Este simulacrul perfect din punctul de vedere al culorilor . Cred depasita pregnanta griului ca imbobocind din alb si negru . In ziua de azi , lucrurile sunt mov , sunt ingemanare de albastru si rosu , culori de asemenea prezente `obsesiv` in picturile mele . Compunerea dintre liniste si agresivitate , spectrul luminii si multe altele tin in `era` noastra de aceasta culoare . ( Bine-nteles , cei din Iasi mi-ar putea reprosa reclama \"putin gratuita\" a unui bar local . )
Nu inteleg cum am reusit sa dau in final impresia de manea . Poate prin imageria folosita , dar sa judecam lucrurile dupa cauza lor si nu dupa (d)efecte . Acolo , printre altele , voiam sa parodiez chiar , de ce nu , aristocratismul inalt al perioadei clasice .
Multumesc , din nou .
Insistenta asociativa a culorilor nu este deloc gratuita cand subiectul abordat este , pana una alta , o expozitie de pictura - treaba cu reproducerile e deja alta poveste .
Sa marturisesc ca am o inclinatie speciala pentru `mov` . Este simulacrul perfect din punctul de vedere al culorilor . Cred depasita pregnanta griului ca imbobocind din alb si negru . In ziua de azi , lucrurile sunt mov , sunt ingemanare de albastru si rosu , culori de asemenea prezente `obsesiv` in picturile mele . Compunerea dintre liniste si agresivitate , spectrul luminii si multe altele tin in `era` noastra de aceasta culoare . ( Bine-nteles , cei din Iasi mi-ar putea reprosa reclama \"putin gratuita\" a unui bar local . )
Nu inteleg cum am reusit sa dau in final impresia de manea . Poate prin imageria folosita , dar sa judecam lucrurile dupa cauza lor si nu dupa (d)efecte . Acolo , printre altele , voiam sa parodiez chiar , de ce nu , aristocratismul inalt al perioadei clasice .
Multumesc , din nou .
0
Distincție acordată
Am contemplat abstractiile tale cu multa admiratie si nu pentru ca am avut placerea sa-ti citesc, mai intai,propriul comentariu facut acestui poem! Frazele poetice de inceput si de incheiere creaza un impresionant antipod: paradoxul, contradictia, acea uimire fara de care ne-am simti plictisiti de viata. Imi place acest poem! As vrea sa nu treaca lumea asa, pe alaturi, fara sa-i savureze sensurile...fara a se simti emotia in fata acelui \"rosu vulcanic\"...
0
MP
Te regasesc cu aceeasi doza de ironie pe care ti-am intalnit-o mai deunazi, cand stateam de vorba cu ursuletul cocolino, de data aceasta folosindu-te de culori fabrique en france sau mai stiu eu unde.Ai indemanare artistica, nu prea deslusesc insa trairea( ma refer la partea din mijloc), din cauza amestecului.
0
Precum sirena dintre ape , asa rasari si aceasta steluta , magica si neastepta .
P.S. - acum ca sunt instelat , ma pot considera poet ?
P.S. - acum ca sunt instelat , ma pot considera poet ?
0

strofa a doua reuseste sa demitizeze elegant simboluri prin gestul casnic, cotidian (*atena partenon maruntind biscuiti*)
strofa a treia continua ideea, adaugand o nuanta suprarealist/ironica reusita.
din pacate, ultima strofa cedeaza tot terenul castigat, degenerand sansoneta in manea