Mircea Florin Șandru

Sunteți o poetă al cărui talent extraordinar l-am remarcat într-un comentariu anterior. Nu despre asta este vorba în acest mesaj, ci despre o constatare care m-a uluit: sunteți ubicuă, sunteti (scuzați redundanța) omniprezentă; apare o poezie și, imediat, deux ex machina, apare un comentariu al Mihaelei Visalon. Ca să mă repet, recunoscând apetitul meu pentru pleonasme, sunteti peste tot, pretutindeni și totdeauna. Cred că ați petrecut, de la inscrierea dumneavoastră pe AGONIA.RO, mii de ore în fața computerului. Acest site a devenit pentru dumnevoastră adevărata casă, a devenit un mod de existență, a devenit un drog, o boală, sunteți captivă în AGONIA.RO. Când mai mâncați? Când vă odihniți? Când mai mergeți la slujbă? CÂND MAI SCRIEȚI? Poate că acest uriaș flux de mesaje purtând semnătura Mihaela Visalon e o tehnică verificată în obținerea de rating? Nu stiu ce să spun. Faceți o risipă uriașă de energie. Nu pot decât să vă admir. Sper să am puterea de a nu fi prins și eu de același turbion; sunt un bărbat în toată firea și sper să pot păstra dreapta măsură. Cu aceeași prețuire.

Tuturor celor care, de Florii, mi-au adresat urari de bine, le multumesc din inimă și le doresc,la rândul meu, să fie veseli și sănătoși (urarea preferată a lui Petre Țuțea). Să ne întâlnim cât mai des pe poezie.ro

noemi kronstadt,
e foarte savuros comentariul dumneavoastră, drept pentru care voi face o excepție și vă voi trimite, așa cum doriți, la cules de azalee în Țările de Jos. voi avea grijă să nu vă asimilez căpșunarilor, deci veți lucra fără plată, din pură plăcere. sunt impresionat de finețea umorului dvs.

Maria Daniela Goea, de multă vreme n-am mai benefiiciat, pe www.poezie.ro, de un comentariu atât de pertinent și de generos. Cuvintele dumneavoastră mi-au mers la suflet și au reprezentat pentru mine o gură de oxigen într-un moment în care m-a prins dorul de doi prieteni scriitori, Radu Anton Roman și Mircea Nedelciu, dispăruți prematur dintre noi. Vă mulțumesc mult de tot și vă doresc mult bine. God bless You!

Erată: Vă rog să citiți: \"Dumnezeu să vă vegheze și să vă apere\". M.F.Ș.

Călin Sămărghițan, vă mulțumesc sincer pentru comentariul dumneavoastră; acesta nu probează doar o profundă receptare a textului, ci și multă bunătate, căldură umană, camaraderie și generozitate. Ceea ce ați scris confirmă relativ desele \"întâlniri\" pe care le-am avut pe diverse site-uri literare și ne-literare. Thank You. Dumnezeu să va vegheze și să vă apare în toate clipele vieții dumneavoastră. Cu sinceră prietenie, Mircea Florin Șandru.

Silvia, îți mulțumesc pentru sugestie; dacă vei citi din nou textul, vei vedea că am urmat sfatul tău. Îți mulțumesc, firește, și pentru faptul că ai găsit un mic răgaz pentru a citi și a comenta acest poem. Să ai o duminică faină, Florin.

Mădălina Nica, sintagma \"suflete-n beznă\" s-ar potrivi, dar cuvântul \"beznă\" îmi sună ca venind din alte timpuri, e \"învechit\", a intrat deja în fondul pasiv al limbii române. Nu-mi place să folosesc expresii vetuste. Dar, apropo de \"beznă\", îmi amintesc că în momentul morții tragice a președintelui polonez Lech Kaczyñski, o prezentatoare de știri de la un post de televiziune \"realist\" anunța foarte \"doct\" că \"drapelele au fost coborâte în beznă\", în loc de, evident, \"bernă\". Prefer să ies din beznă și să fiu \"in the dark\". Vă mulțumesc pentru lectură și să auzim numai de bine. Mircea Florin Șandru.

Erată: Citându-l pe domnul Pașa, am \"mâncat\" din nou o literă, scriind \"elctive\" în loc de \"elective\". Fac cuvenita rectificare.

Domnule Gheție, mă bucur că ați citit acest text și că tehnicile poetice folosite de mine vi se par adecvate. Într-adevăr, în poezia contemporană, inserțiile de sintagme în alte limbi (altele decât cea în care este scrisă poezia) sunt un fapt curent, o modalitate de a \"ranforsa\" textul. Am folosit expresia \"sounds in the dark\" și din rațiuni de metrică, de ritm interior al poemului. Faceți un experiment: copiați-mi textul într-un document de tip \"Word\", prin metoda copy-paste, și înlocuiți \"sounds in the dark\" cu \"sunete în întuneric\". Veți vedea că acel vers devine \"șchiop\" și nu se integrează în ansamblul poeziei. Și-apoi \"dark\" și \"darkness\" sunt două dintre cuvintele limbii engleze pe care le iubesc cel mai mult. Vorba domnului George Pașa, care comentează mai sus: \"totul ține de afinități spirituale/elctive\". Vă mulțumesc încă o dată pentru \"vizită\".

Bănuiesc că ați citit magnificele \"Cantos\"-uri ale marelui poet american Ezra Pound. Aceste memorabile poeme abundă în sintagme scrise în alte limbi (latină, greacă, franceză etc), dar și în semne grafice ciudate. Păstrând proporțiile, cred că nu am omorât pe nimeni folosind sintagma \"sounds in the dark\".

Domnule Pașa, vă mulțumesc sincer pentru faptul că ați citit acest poem și că, din câte mi-ați dat de înțeles, acesta v-a plăcut. Vă mulțumesc și pentru semnalări. Abia după ce am citit comentariul dumneavoastră mi-am dat seama că am \"mâncat\" vreo două litere, în graba tastării. Când lucram la un ziar central, beneficiam de serviciile unui \"cap limpede\". Acum trebuia să fiu mai atent, dar febrilitatea publicării - pentru că am convingerea că acest text este \"reușit\" - a fost de neînvins. Am făcut corectura de rigoare. Cu recunoștință, Mircea Florin Șandru.

Silvia Caloianu, mi-a mai venit inima la loc, după ce ți-ai exprimat mai clar opinia despre textele mele, în general, și despre percepția (ta) asupra mea, ca poet. Îți mulțumesc mult pentru steluță; e o gură de aer, după \"copita\" pe care mi-a tras-o, cel dintâi, marele și celebrul poet Recheșan Gheorghe, care afișează, când comentează poemele mele, un bizar aer de superioritate. Cunosc această \"specie\" de tineri autori,care cred că tinerețea e un merit și care sunt dominați de dictoane de genul: \"poezia începe cu mine !\"; \"cine nu scrie ca mine nu e poet !\"; \"afară cu boșorogii din literatură !\" etc, etc.
Cât despre așa-zisele cacofonii din acest poem și despre sintagma: \"în afara unei ordini bine organizate\", vezi, te rog, dacă nu te superi, răspunsul pe care l-am dat domnului Radu Ștefănescu. Îți doresc mult bine și multe poeme grozave, cum doar tu, cu \"brendul\" tău inconfundabil, știi să le faci.

Tot pentru dumneavoastră, domnule Radu Stefanescu. Sintagma: \"în afara oricărei ordini bine organizate\" nu este o neglijență a autorului, ci o accentuare intenționată, o \"îngroșare\" voit ironică la adresa (dez)ordinii citadine (și nu numai) în care suntem nevoiți să trăim. Vă rog mult, percepeți anumite \"trucuri\" ale autorului și nu mai căutați noduri în papură.

Radu Stefanescu, \"cu castraveții\" și \"cu câinele\" nu reprezintă cacofonii. Atunci, conform percepției dumneavoastră și \"plăcintă cu carne\" sau \"sandvici/sendviș cu cașcaval\" reprezintă tot cacofoonii.Vă rog consultați DOOM-ul Academiei Române, pentru a vă lămuri ce înseamnă cu adevărat o cacofonie.

Marina Nicolaev, întâlnirile cu dumneavoastră pe feluritele site-uri literare au fost, pentru mine, întotdeauna benefice. Aveți o bunătate, o comprehensiune și un simț al cuvântului înnăscute. Am învățat din dialogurile cu dvs ce înseamnă să dăruiești fără a primi neapărat ceva în schimb. Pentru mine sunteți, metaforic vorbind, unul dintre îngerii mei păzitori. God bess You. În ceea ce privește ultimul meu volum de versuri, \"Fața ascunsă\", apărut anul trecut la Editura Eminescu, el așteaptă, cu autograf, o adresă către care vrea să călătorescă.

Silvia Caloianu, îți mulțumesc foarte mult pentru comentariu, chiar dacă el se termină \"în coadă de pește\", adică cu puncte de suspensie... Mă bucură și faptul că nu ai mai postat o opinie negativă, așa cum ai procedat cu poemul meu \"Bonsai\" - publicat cu câtva timp în urmă pe alt site literar. Spuneai atunci, cu aproximație (despre \"Bonsai\"), că seamănă cu un bocet desuet. Ce să facem, creatorii de literatură sunt, fatalmente, inegali; azi scriem un text mai bun, mâine unul mai puțin reușit; astea sunt meandrele harului nostru poetic. Îți doresc cu sinceritate să să scrii doar poeme de nota 10 și să nu ai niciun rateu. Cu prețuire colegială și prietenie, Mircea Florin Șandru.

Vasile Mihalache, vă mulțumesc, deoarece, prin pertinența analizei pe care ați întreprins-o, ați reparat o nedreptate care mi s-a făcut, prin comentariul obtuz al domnișoarei Ecaterina Bărgan. Apropo de nume, îmi cer scuze față de dânsa, pentru că am botezat-o \"Bărăgan\", în loc de Bărgan. Va mai trece o vreme până mă voi obișnui cu acest nume. Practic, argumentația dumneavoastră este fără cusur, și spun asta nu pentru că mi-ați acordat o \"steluță\", ci pentru că ați demontat, pas cu pas, alegațiile răuviotoare ale amintitei colege de site. Vă doresc, în continuare, mult bine, Mircea Florin Șandru.

Ecaterina Bărăgan, comentariul dumneavoastră nu reușește să recepteze întregul mesaj al poemului. Mica dumneavoastră \"șarjă\" critică mi-a lăsat un gust amar. Cel mai mult m-a mirat faptul că ați inventariat numărul de \"r\"-uri din cuvintele folosite în acest poem. Nimeni și niciodată nu a făcut astfel de \"calcule\", pentru că ele nu au nicio relevanță din punct de vedere estetic sau stilistic. E ridicol să spunem: acest poem nu e bun, pentru că are prea multe \"r\"-uri. Mă întreb, atunci, de ce nu ați inventariat și numărul de \"t\"-uri, de \"s\"-uri sau de \"a\"-uri ? Ceea ce ați făcut dumneavoastră este un fel de căutare a nodurilor în papură. Iar în ceea ce privește sintagma \"ca alicele în corpul animalului mort\", greșiți din nou. Tocmai aici a intrat în joc ingeniozitatea poetului. Căci a împușca un animal viu este o banalitate, o vânătoare de doi bani. Ceea ce am vrut eu să subliniez este tocmai absurdul unor situații din viața reală, când puternicii zilei continuă să lovească în cei slabi, \"căzuți\" sau \"morți\", în sens metaforic.\"Nu lovi pe cel căzut\", spune un verset biblic, or în lumea nostră tocmai asta se întâmplă. Părerea mea este că nu ați receptat acest text în toate sensurile sale. Oricum, vă mulțumesc pentru faptul că m-ați citit. Să auzim de bine, Mircea Florin Șandru.

Silviu, mă bucură faptul că acest poem al meu ți-a trezit interesul, fie și doar pentru un minut. Dincolo de unele imperfecțiuni - cu ar fi, de pildă, existența în prima strofă a două cuvinte din aceeași familie semantică, \"stelare\" și \"stelele\" - eu cred că nu trebuie să nu vedem pădurea din cauza copacilor. Important este impactul emoțional pe care acest poem îl transmite, și eu apreciez, fără să mă laud, că această poezie reține atenția cititorului. Îți mulțumesc încă o dată pentru faptul că m-ai citit și te aștept cu comentarii la postările mele viitoare, din păcate cam rare. Sărbători fericite !