Poezie
Dor
1 min lectură·
Mediu
De dor,
mergeam pe cer.
Rabdarea-o-nvatasem de la el.
Norii,
mi-au pus catuse gandurilor.
Pasii albastri,
imi numarau respirarea.
Tot ce ma astepta apoi
se facu una cu durerea.
Capul,
tacu in pamant...
045.252
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mircea Belei
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 33
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 11
- Actualizat
Cum sa citezi
Mircea Belei. “Dor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-belei/poezie/19167/dorComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
O
Oo✓
Scurt si inspirat. Mai putin imaginea banala cu catusele gandurilor. Nu prea am inteles virgula dupa subiect...!
0
Distincție acordată
Am numit starea asta \"mersul pe sus\" cu picioarele ventuze albe pe cerul albastru si capul atarnand intr-un camp de trestii ascutite ca sabiile. In final, tot durerea ne paste.
0
prietene_n,
n-am stiut niciodata prea multe despre marimea si grosimea unei poezii;inspiratia vine,pleaca...
prin acea virgula am cautat mai multa pauza intre stare si banalele catuse sfidand,oarecum,gramatica...
Oriana,
hm...da,durerea ne PASTE!
n-am stiut niciodata prea multe despre marimea si grosimea unei poezii;inspiratia vine,pleaca...
prin acea virgula am cautat mai multa pauza intre stare si banalele catuse sfidand,oarecum,gramatica...
Oriana,
hm...da,durerea ne PASTE!
0
Cu siguranta ca desi cuvintele sunt supuse unor norme gramaticale liber consimtite, sensurile pot zburda in voie...de aceea prefer imaginea si starea in locul formei.O poezie minunata.
0
