Gand

general

1 min lectură·19 iunie 2005

Mediu

Prea albastru este cerul,

pentru griul orasului.

Pana si verdele copacilor...

se amesteca, isi pierde nuanta.

Cimentul ne-a intarit;

ne miscam, dar sufletul...

ramane incremenit

si moare.

Prea albastru este cerul,

totusi cativa oameni stralucesc.

Oare ei nu se vor amesteca ?

In afara cutiilor

tot mai putini lumineaza.

In afara cutiilor,

verdele nu merita negura...

oamenilor.

034.210

Despre aceasta lucrare

Autor: Mircea Barbulescu
Tip: Poezie
Cuvinte: 57
Citire: 1 min
Versuri: 16
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Mircea Barbulescu. “Gand.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-barbulescu/poezie/127939/gand

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

S sunet1✓20 iun. 2005

Orice contemplare implica o anumita bucurie, legata in primul rand de experienta profunda a tihnei. Eu asa am simtit citind poezia ta. Placut mult...
mihai

AN Alexandru-Anton Nicolae✓20 iun. 2005

Imbini gândul si sentimentul cu starea data de trecerea dintr-o lume in alta sub forma unui pastel urban.Urbanul care materializează ascuns frânturi de concepții.Merită recitit.

OI Ovidiu Mihai Ionel✓3 iul. 2005

si totusi cerul este inca albastru, sa speram ca nu va deveni si el gri, ca sufletele oamenilor din lumea-n care traim unde verdele naturii isi pierde intensitatea, doar cerul ramanand albastru, aratandu-ne unde-i libertatea, unde-i adevarul... acolo sus, spre cer