Poezie
Constatare
1 min lectură·
Mediu
Când nostalgia a crescut,
Cuprins de dor, te lași visând
Și când te duce în trecut,
În amintiri te vezi zburând,
Pe sanie alunecând...
Te vezi în locul tău natal,
Pe ruginitele patine,
Pe Mureșu-nghețat cristal,
Sau coborând de pe coline,
Pe sky, din crestele alpine.
Dar, azi ești prins de-a vieții roată
Și îți dorești, ca în prezent,
Să readuci ce-a fost odată
Și să alegi, acum, atent,
Pentru că ești... independent!
De ai întoarce-n urmă anii
Și ai fi, iarăși, în trecut,
Nu îți vor trebui și banii,
Să-ți faci din ei trecut plăcut,
Ca să devii satisfăcut?.
002.242
0
