Poezie
Ma cuprinde, Doamne-un dor
1 min lectură·
Mediu
Ma cuprinde, Doamne-un dor
Dorul de copilarie
Cand un susur de izvor
Era vers de poezie
Iarba verde de acasa
Cand mi-e sufletu-n durere
Si cand viata ma apasa
E balsam de mangaiere
Doamne nu mai bate vantul
Vantul dur de pribegie
Ca ma duce doamne gandul
Spre amara vesnicie
Au trecut atatea clipe
Peste curgerea de vreme
C-am ramas far de aripe
In albastrele poeme
Nu stiu ce sa fac eu Doamne
Sa ma scap de grele mituri
Si de frunzele de toamne
Ce ma poarta-n labirinturi
Doamne, eu ma rog sub luna
Sa-mi dai pacea din izvoare
Cand umblam pe Valea Buna
Cu o turma de mioare
Sa ma scapi de teoreme
Despre spatii singulare
Si sa-mi dai, Doamne, ca teme
Nesfarsitele altare
Mihail Buricea
001.317
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihail Buricea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 127
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihail Buricea. “Ma cuprinde, Doamne-un dor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihail-buricea/poezie/183968/ma-cuprinde-doamne-un-dorComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.