Poezie
Eu am venit pe-a cerului cortina
1 min lectură·
Mediu
Eu am venit pe-a cerului cortina
Din marea stapanita de uitare
Purtat de valurile de lumina
Spre nu stiu care tinta viitoare
Eu am venit manat de intamplare
Din haosul profund fara de lege
Sa ma framant mereu sub sfantul soare
Pana ce moartea vrea sa ma dezlege
M-am minunat de opera luminii
In care m-am trezit ca-ntr-un calvar
Purtat mereu de valurile firii
Cum vantul poarta frunza de artar
Prin ipoteze si prin teoreme
Am incercat ca sa-nteleg esenta
Si-am esuat in tragice poeme
In care anulez si existenta
Am ratacit mereu dupa himere
Necunoscand a lor infatisare
Si m-am trezit mereu fara repere
Teleportat in sfintele altare
O, cat de mult as vrea sa pot avea
In suflet pacea binemeritata
Sa pot sa cred pe veci ca viata mea
E o-intamplare binecuvantata
Mihail Buricea
001.277
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihail Buricea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 136
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihail Buricea. “Eu am venit pe-a cerului cortina.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihail-buricea/poezie/183967/eu-am-venit-pe-a-cerului-cortinaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.