Poezii

Fără de rost ar fi Să-ți spui a mea simțire, Fără de rost ar fi Să ști a mea trăire. Căci nu ai înțelege Ce-nseamnă acel fior Care pe om îl face A fi nemuritor. Iară sufletul meu Prins

E toamnă iar în pragul casei mele Și frunze arămii în sufletu-mi se cern, E toamnă iar la geamul meu Și crâncene furtuni îmi poartă strigătul de dor. Să te mai văd o dată, trecând prin fața

Ca un nebun umblam Prin închisoarea vieții, O frunză rătăcită Pe aleile tristeții. Ș-atunci, dulce copilă În brațe m-ai luat, Cu mângâieri sfioase Tu mie m-ai redat. Și te-am iubit o

Oprește-te inimă-n loc Și în pieptu-mi nu mai bate, Căci s-a stins și al meu foc Și de mine îs departe. Și dacă mai bați un pic Bate numai pentru-o stea, Pe care eu am iubit... Și departe