Mihai Vogoride

Merci Claudiu. Sper sa ma descurc bine mai ales ca am companie selecta. N\'am intrat pana acum pe site pentru ca am vrut sa vad cu ce se mananca intai. De doua luni va citesc.

Esti o simpatica Ela, vad ca nu te deranjeaza o critica. Asta spune foarte mult despre caracterul unui om.
cu respect,
mihai

Vladimir te citesc de ceva timp. Ai talent, dar aci ai zbarcit-o. Se intampla si la case mai mari. Oricum nu sunt un tip dusmanos; eu comentez textul, nu persoana.
cu stima,
mihai

Am stat doua luni si am citit tot ce se putea citi. Apoi am decis sa scriu Irina. De aia \"pare ca am intrat in forta\".
cu stima,
mihai

Nichita ! Nu stiu de ce am impresia ca intru pe un teren minat. ( din cate am observat in doua luni si dupa ce ti-am citit toate textele si comentariile doar pe jumate ca ai scris nu gluma, ai ceva spirit critic in tine; mai ales dai in gramatica, lucru care la mine scartaie din lene ) Scrii bine si daca eu recunosc asta insemna mare lucru, crede-ma. Dar totusi, totusi dar, pana la urma impresia mea e ca mobilul scrierii acestui text este un fel de atitudine de razvratita, sentimentul ca \"nu poti sa ramai indiferent in fata a ceea ce se intampla\". Si ce se intampla? Ne uitam la televizor si vedem ca ploua. Asta se intampla. Ultima parte a textului pierde mult din tensiune; chiar daca la tine fiecare cuvintel e bine de tot aranjat in pagina. Spre exemplu “E o prãpastie pe care o ofer cuiva care mã captiveazã din cap pânã în picioare. Aºa s-a întâmplat cã, prevãzând eventuala pornire pentru un bãrbat, mi-am pus la adãpost excitaþiile legate de aceastã pornire ºi multe alte diverse sensibilitãþi pe care în viaþa mea le risipisem” este clar pentru mine si din delicatete ( lucru rar in comentariile mele ) evit sa spun ceea ce cred. Nu de alta dar dupaia ma trezesc cu corecturi de gramatica pe textele mele.
cu respect,
mihai

Liviu se vede ca e facuta la o bere. Poezia exista in momentul in care a reusit sa transmita vibratie interioara. Cei care nu vor sa inteleaga acest lucru mai bine sa se ocupe de altceva. In fond exista atatea alte ocupatii cu mult mai rentabile.
cu respect,
mihai

Plictisitoare, plina de stangacii, previzibila de la primul pana la ultimul vers. Un sentimentalism de filme de mana a doua. Iar versurile \"îți pârjolesc sânii cu buzele
fluturi cu aripile de șindrilă \" sunt penibile. De liceean care a vazut si el o revista Playboy. Constructia e dezlanata, esti confuz, parca nu te regasesti. Pacat.

Sunt uimit. Vad un cor de laudatori adunati in jurul zeitei care face psalmi nu poezie. Nu exista nici macar un vers demn de remarcat. Eu as sterge poezia asta si as spune prietenilor sa ma critice, nu sa ma laude.

Se vede clar ca esti nostalgic dupa canal. Pacat ca nu ai fost acolo ca iti trecea nostalgia rapid. Cat despre versuri, A Toma si Victor Frunza erau genii pe langa tine in a scrie versuri proletcultiste.

Problema aici e ca diletantismul indus (impus) de constructia versurilor este imposibil daca nu vrei (nu stiu cum e cu vrutul, dar de reusit stiu sigur ca n-ai reusit) sa exprimi mai mult, daca versurile sunt înconjurate de o aiureala ermetizanta si de taietura brusca a versului, de concizia exprimarii ferite de talent (\"cum iubeste silisteanu \") si de excesul sentimentaloid (\"ceasurile de rugãciune / doar cine nu a pierdut niciodatã nimic /mai crede cã dumnezeu existã \") - cum sã iubeasca silisteanu, dragã alina ? E penibil sa amesteci intr-o poezie personaje de pe agonia.

Lucian esti prea ermetic si din aceasta cauza poezia pare fada, fara putere. Nu reusesti sa comunici - e prea multa filosofie.
cu respect,
mihai

Multumesc pentru aprecieri Florina si Geta. Ce sa spun ? Ma simt coplesit si ma bucur ca am intrat in comunitatea www.poezie.ro.

Alina chiar asa Hucho Hucho ? Pe bune e jenant desi poezioara este buna si instelata bine dar
“se spune eu îmi atârn cu un cleste
ascendentul solar în loc de gura pãcãtosului
linia orizontului zisã si sfoara ghem de un pound”
si
“pielea sarpelui sarpelui destinul meu
în pantaloni scurti
si galbeni “ e jalnic. Crede-ma !
Astea-s numai cateva exemple de stridente suparatoare. In loc de imagini pline de forta, invocarea literara a gradinitei. Puteai sa inserezi printre versuri si celebra fraza din clasa a I-a “Ana are mere”. Dar bine pana la urma ca poezia ta are succes (adica cititori). Asa ca nu lua in seama ce spun, probabil ca nu am dreptate.
Cu respect,
mihai