Poezie

Rabufnire

1 min lectură·11 martie 2008

Mediu

Mă fut, sunt sătul, sunt scârbit,

Nu mai vreau să lupt.

Nu simt că aș avea vreo armă de temut

În apărarea mea s-o folosesc drept scut,

În spatele căruia să mă ascund; dar nu-i de-ajuns,

Pentru că vreau să lupt, deși nu o fac pentru mine.

Știu prea bine că nu pot să te fac lume să te schimbi,

Sau măcar să vezi în tine o infimă idee de bine.

E tot ce trebuie, m-ar face să mă simt complet în sine.

Aș vrea să înțelegi nevoia mea de tine

Și apropierea noastră să ne îmbine,

Să încunune în furtună întreaga mea lume,

Valurile să se izbească de țărm, o frumoasă minune,

Nisipul meu și apa ta vor fi doar una, amestecate \"în fine\" în spume.

001.869

Mihai Pintilei. “Rabufnire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-pintilei/poezie/1772922/rabufnire

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.