Poezie
Odă tutunului
2 min lectură·
Mediu
Aproape-ajuns erou în vis
Când c-un zgomot infernal
Ceasul m-a trezit și a zis:
Mergi la scoală, e normal.
Cu băieții am probleme
Când voi a mă juca un pic,
Toată ziua-n casă teme
Doamne, rău e să fi mic!
În parc eu trist și-ngândurat
Într-o seară mă aflam
Când o notă rea am luat,
Ei râdeau și eu plângeam.
Timid la banca lor m-am dus
Crezând că râd de mine,
Dar ia un foc, atunci mi-au spus
Să vezi că va fi bine!
Eu aprind încet țigara
Ca apoi dup-o suflare
Fumul să-mi sărute nara,
Să mă simt c-un an mai mare.
Se sună de intrare-acum
În clasă ... groază și vai!
Dar eu mai trag ușor un fum,
Pe coridor mă simt ca-n rai.
Foamea nu mă mai petrece
Sunt liber, mai iau un foc
Prietenii sunt acum zece,
Fumul ne-a strâns la un loc.
Să renunț eu vreau la fum
Că totuși nu e bine
Îs grozav, sunt tare acum
Și pot și fără tine!
El îmi spunea că un milion
Convins-am, țin să-ți amintesc,
Iar eu mă duc spre tomberon
Întind mâna ș-amețesc.
..........................
\"De-acum încolo ești al meu
Și faci ce îți voi spune
Cu tine mă vei lua mereu,
La rele și la bune.\"
022493
0
AR