Poezie
Cu maini inspaimantate lasa-ma sa plec
numai pentru ea
1 min lectură·
Mediu
Singur,
Cateodata stiu drumul
Tau, catre mare.
Auzind vantul
Din departare,
Iti respira parfumul
Catre mine.
Si din gradina
Cu brize usoare,
Mi-atinge copacii,
Mi-amesteca umbre
Visatoare, in iarba.
Si te vad pasind
Inca o data, spre mine.
In culcus, inimi de roze
Dorm linistit,
Si tacut ca paznicii
Sufletului tau,
Care cu fiecare tropait
Calca - n picioare petale,
Roze, in strada .
Nu te intoarce
Dintre ochi- ti orbiti
De ploi salbatice,
Ce-odat erau stele,
Si-mi luminau mari,
Sunt lucruri acum , ce nici ele
Nu mai au voie sa le vada .
Dar strig, strig si
Stai cu mainile inspaimantate
Imi inabusi literele
Vreau sa iti raspund..
Si voi mai reveni?
lasa-ma sa plec!
002.213
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- mihai nolba
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 34
- Actualizat
Cum sa citezi
mihai nolba. “Cu maini inspaimantate lasa-ma sa plec.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-nolba/poezie/57337/cu-maini-inspaimantate-lasa-ma-sa-plecComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
