Ar putea...?
Apusul se stergea Vestul maronea Privirea mi-a prins O Femeie atarnandu-si Amintiri de dor Pe pereti . Trupul ii stralucea In lumina noptii Cu mainile ascundea Bucati zdrente de
Cu maini inspaimantate lasa-ma sa plec
Singur, Cateodata stiu drumul Tau, catre mare. Auzind vantul Din departare, Iti respira parfumul Catre mine. Si din gradina Cu brize usoare, Mi-atinge copacii, Mi-amesteca
clarviziuni ...cu maini
Nu mai privesc, acum, la fete La modul absolut, Indiferente, stoice, neemotive Masti cizelate-n timp. Demult. Intuitiv contemplu numai.. maini Neascunse posesiv prin buzunare, Avare si vorace,
erotica sau poate nu...?
Luna atarna aproape plina Bucati de nori grei si distrati Aluneca incet printre picaturi. Lenevim letargic in umezeala De toamna. Ascultam imnul noptii tarzii Cu sufletul tau lancezind Intre
