Poezie

Crepuscul

La vie en rose...

1 min lectură·21 noiembrie 2004

Mediu

M-ai înecat,

m-ai readus la viață,

m-ai îmbătrânit, m-ai întinerit,

m-ai copilărit, m-ai alintat,

mi-ai adunat lacrimile,

mi-ai ogoit suspinele,

m-ai făcut să trăiesc în clipe

tot

ce nu am reușit,

ce n-am știut, n-am gândit

și n-am simțit într-o viață.

Te-ai jucat cu mine

așa cum mă jucam eu,

copil fiind, cu lutul,

compunând vise,

despletind idei, frământându-l,

mângâindu-l, iubindu-l,

născând forme

după voia minții și a sufletului.

Și n-am rămas statuie modelată,

și n-am rămas decât lavă incandescentă,

arzând, mistuind, topind,

acoperind, pustiind, renăscând...

001.535

Mihai Chiriță. “Crepuscul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-chirita/poezie/95196/crepuscul

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.