Joacă
Odată priveam cerul cu pietricele mov zornăitoare amestecându-se curcubeu în cascade împletite printre ele îndoielile ca cioburi perfide sub pielea de felină deslușeam albastrul infinit în
Definiții
A uneori te invidiez fiindcă poți oricând să dispari fără să spui nimic fără să-ți pese poți să te joci poți să nu iubești poți face ce vrei visezi în sferele acelea ai o lume numai a
Orașul meu
Pursângele arab strălucitorul de odinioară obosise hăituit de fiarele hămesite ale hipodromului postdecembrist Îngenunchease cu pântecele sângerând de prea mulții pinteni înfipți până-n
Spune-mi
Frunza-i ca o luntre a verdelui spre soare în treceri peste ape mătănii despletesc plutesc prin ruguri violete născânde din amurg petale când zborul e albastru voința e înaltul cu seara de
Timpul probabil
Lumină între petale este ploaia de îngeri ropotite lacrimi mlădii lăncile bălții cântă călcâiele-s de lut pe ape se luptă voci de tunete prin neguri mimetic iubim crângul verde În vreme
Ce nu știa Mircea
Rock-ul reptilă muribundă tropăie în lăuntrul tîmplelor îmi plesnește diabolic fața o chitară care ar putea fi oricine se joacă sadic cu ce a mai rămas din povestita eră a trăirilor
Noi luăm un taxi
Rămăsese acolo inima mea cenușăreasă uimită cu picioarele ude în zăpada șiroaie ningea în ea tumult acid toropitul gând al zilelor de ploaie Se oprise acolo inima mea mototolită în sâmbătă
Extras de timp
Mă întrebai ce este timpul ceasul cărunt al vremii mă întrebai așa într-o doară într-o scară de bloc, între două treceri mă întrebai ca să nu adorm lângă sala de bagaje pe peronul de
Înfrigurare
Când îți este frig până la oase când îți este frig dincolo de suflet cauți dreptatea cerurilor de iarnă răstignirea brațelor de piatră culoarea caldă a lutului crăpat și sec piatra cu mușchiul
Frânturi
Pete multicolore lumină confuză frânturi din noi, zdrențe cioburi ale cabaretului fantastic cu scena frântă actorul de serviciu refuză rolul “Si tu m\'aimais, Je saurai tout subir, De
Singur
Săp în noianul acela de gânduri mă afund lunecând în cețoasă amintire simțurile-mi zac împrăștiate pe caldarâmul uitării pe sub bocancii tăi roz Plonjez mai adânc în moartea aceea vie în
Labirinturi
Nu erai rece ci doar precaută nu erai exactă ci doar dezamăgită mă uimeai adesea prin fierbinte mănușă simțurilor și minții mele dar și prin gheața care îmi lipea uneori limba de clanța
Umbre
Uitarea ta ca o ploaie sîcâietoare dușmănoasă mă pătrunde rece până la oase Amintirea ta obsesie ce-mi îneacă muced uneori simțurile topite în neuitatul sărut de sub gene Dulce-amărui
Concert de percuție
În lunecare prin spațiul ce mă înconjoară prin mijlocul gol ca și prin unghere iau praful gândurilor neputincioase la bani mărunți căutând strofele poeziilor mele trecute candelabre venețiene
Parcul
Mai este loc pe peronul coliviei de colo o boare de mare mă trezește pe alee ploaie de frunze în loc de petale vârtej singuratec într-un ungher prăfos pasaje încărcate cu amintiri
Reverberații
Pluteam uneori prin sărutul acela superbă garoafa mă mușcase în roșu eram răpus divin printre catarge privirea căuta în albastrul sărat labirintul cochiliei îmi părea perfect simplu gustul
Vegetale
Paula îmi șoptea catifelat aproape albastru în ureche un refren despre ploaia din luna lui marte îmi umpluse paharul singurătății conștiente, apăsătoare și tot sufletul meu golit de viul
Sens unic
cotidian banal, nesuferit adormit lângă ceasul deșteptător al fiecărei dimineți fără excepție când nu ești aici prin satinul moale și nu mai caut ce pari a fi tentacule grăbite cu unghii
Sunt zile
Sunt zile când nu mă cuprind spre o treaptă anume mă întreb de ce timpul aleargă, cu noi în spate, pe întortocheate cărări numai de el știute târaște prin noi iedere
La Rose
La rose ... cu petale diafane, roșii ca sângele buzelor tale dincolo de noi cu pleoape transparente în roz, cu miez auriu ca oftarea ta în aștepatare îmbujorate, incandescente, albe sau
Uimire
M-au înecat acide lacrimile mele fluviu de cenușă M-au troienit sălbatice gândurile de odinioară M-am despicat fără de vlagă în lut și piatră spartă Astăzi iară mă zbat între noii aceia Calc
Abisale culmi
Alaltăieri a fost toată ziua vară ne-am iubit în flori de tandru te alintai feromonic fără nuanțe îți aram și semănam cîmpiile îți înfloream poienile flăcăii chiuiau în munți răsuflarea tăiată
Voices
Mă simt ca o libelulă albastră obosită după lungul zbor oscilând pe o tulpiniță de trestie de un verde inocent și tandru îmi țiuie încă urechile din înaltul înaltului încă îmi vibrează
Elle
la mulți ani divină arătare să ai pace și rouă să plouă peste petalele tale și peste tine să-ți fie numai bine să ai soare în ochi și inima plină o viață senină să fii iubită ca o
