Poezie
Mamei...
...de mult stinse...
1 min lectură·
Mediu
Eram copil, si miroseam pamantul,
Apoi, am vazut un melc,
Mergea pe sub iarba,
Abia plouase.
L-am urmarit cu privirea,
Mult timp,
Pana ce m-a ridicat de acolo
Mama.
Eram ud dar nu-mi pasa,
Vazusem si curcubeul,
Fusese o zi plina.
O zi de vara.
De aceea imi amintesc foarte bine,
Toate astea,
Acum cand,
Ele nu mai exista.
Nici melcul nu mai e,
Nici iarba uda si nici curcubeul,
Dar mai ales, nu mai e,
Mama.
022945
0
... si ce fior m-a strabatut!
PS am trecut si pe la brad... sa aprind o lumanare!