Sunt sclavul ideii de-a fi.
M-arcuiesc, mă întind,
mă-nverzesc, mă cuprind.
Mă azvârlu în sus a uimire,
apoi cânt sub apus a golire.
Sunt sclavul ideii de-a fi.
Mă alerg, mă opresc,
mă
Când pe-o dragoste frântă
răsare-altă dragoste-n noi,
e-atâta zbucium mut,
neliniște-n doi,
între mine și ... mine!
Hău înflorit,
prăpăstios gând răscolit:
ce-ar fi putut să fie,
ce
Te-aveam în mine mai demult.
Imi apăreai pe o sprânceană,
pe tâmplă, pe mâini și pe frunte.
Nicicând n-am putut să te-ajung
Să te prind în rostire,-n cuvânt.
Te-aș fi aflat poate devreme
fără
Credeam despre păsări că zboară.
De piatră credeam că-i tăcută,
De slută credeam că e slută.
Pe orbi îi știam de-o orbire,
Pe iarbă-o vedeam după fire.
De ce-ai venit tu, clipă nebună
Să-mi
Cuvinte mute, oarbe
cuminți și livide
se-nghesuie-n mine
și vor să mă scoată din fire.
Mă-mproașcă cu sensuri,
mă-ncolțesc cu consoane,
mă-coronează-n vocale,
mă gonesc...către
