Texte în proză

M-ai învățat să te iubesc în fiecare zi. În fiecare clipă vii mai aproape de mine și de inima mea. Ai avut răbdarea să cucerești aproape fiecare declarație și fiecare gest tandru. Ai avut puterea să

MRMihaela Raileanu

0

0

Ieri, în secretariat a intrat un tip. Fiind în biroul alăturat nu l-am văzut, dar în schimb i-am recunoscut vocea. Am stat cîteva secunde cu urechile ciulite, să fiu sigură că nu greșesc, și apoi

MRMihaela Raileanu

0

0

Întuneric înăuntru, întuneric în noapte. Doi ochi deschiși larg țintind același întuneric, care parcă poate lua diverse forme, în funcție de coșmarul pe care tu îl traversezi. În urechi bătăile

MRMihaela Raileanu

0

0

Ești supărată. Þi-ai pierdut un prieten drag, și suferi. Ai vrea să dai timpul înapoi, ai vrea să nu se fi întîmplat nimic, dar în același timp ești conștient că ai fi mințit, și atunci acel timp ar

MRMihaela Raileanu

0

1

Început de poveste... Era liniștea unei primăveri. O liniște întreruptă doar de gînduri, vrăbii gureșe, petale de cireș risipite în aer și oameni care se cred importanți. La început nu era om.

MRMihaela Raileanu

0

0

Acum cînd îți scriu tu ești departe. Este seară și o liniște aproape perfectă, doar mașini în fugă pe șosea, și concertul obosit al greierașilor... A trebuit să închid ochii pentru a te aduce

MRMihaela Raileanu

0

2

Nici bine n-am terminat de lipit plicul, că un cîntec de pasăre mi-a atras atenția. Era atît de insistent încît m-am dus la fereastră. În primul moment nu am descoperit nimic. Am chemat-o pe mama.

MRMihaela Raileanu

0

0

Am făcut cunoștință cu un guguștiuc peltic și cam...somnoros. Era peltic fiindcă avea un stil foarte personal de a spune \"gu-gu-știuc\". Și era somnoros, fiindcă uneori nu apuca să spună decît

MRMihaela Raileanu

0

0

Ce-ai făcut? Ai vorbit cu meteorologul-șef ca să fie Soare cu dinți? Sînt deja un țurțure de gheță, mai ales la degete. La cîte raze de Soare ți-am tot trimis, puteai să pui o vorbă bună și pentru

MRMihaela Raileanu

0

0

În fiecare zi urc trepte și cobor...de la trezire și pînă-n miez de noapte. Să fie treptele doar clipe măsurate de minutar? Să fie gînduri? Să fie doar crîmpeie de suflet? Mi-e greu să spun, din

MRMihaela Raileanu

0

0

Era început de vară. Fusesem plecată pentru un an întreg, și reveneam acasă înfrîntă. De viață, de oameni, de propria mea naivitate...cine mai știe. Oricum, pierdusem o bătălie importantă pe care ar

MRMihaela Raileanu

0

0

Ajutată de Ariel, m-am cocoțat într-o seară călduroasă de vară pe terasă. Am cuprins cu privirea nemărginirea stelară, și neștiind în ce punct cardinal se află casa ta le-am salutat pe toate patru.

MRMihaela Raileanu

0

0

Mi-am regăsit pacea pierdută într-un spațiu al necuvintelor. Pentru că înainte a fost tăcerea. Tăcerea absolută. Ai obesrvat că prin cuvinte ne ascundem adesea emoțiile? Comunicăm emoții...tăcînd.

MRMihaela Raileanu

0

1

E greu să faci curte unui motan...nu rîde, îți spun eu cum începe. Mai întîi îți dai întîlnire cu el sub nuc. Se uită la tine cu niște ochi verzi, înnebunitori. Te studiază. Te evaluază. Îl

MRMihaela Raileanu

0

2

Ce-ai zice dacă în loc de frunze ți-aș dărui gînduri? Sau un secret, dar rămîne între noi...am văzut-o! Pe Toamnă. Culorile în care se fardează sînt inconfundabile. Pete de roșu, galben, ruginiu și

MRMihaela Raileanu

0

1

Sînt zburlit tot. Un moft albastru. Și-s Dunăre de supărat: pe viață-ntîi, și-apoi pe dumneavoastră. Și cum altfel să fiu, cînd v-am tot spus că sînt prea mic și prea prostuț ca să pricep ce v-am

MRMihaela Raileanu

0

1

Zi dogoritoare, cu cer plumburiu. Și final apoteotic, cu furtună și ploaie torențială. Poate ultima din această vară. Cine știe? E mult trecut de miezul nopții, dar am sărit din pat doar pentru

MRMihaela Raileanu

0

0

Scrisoare de la Penelopa Dragă Ulise, Soarele a răsărit și a apus de nenumărate ori de cînd ai plecat. Am fost martoră îngîndurată de aici, din colțul ferestrei…fiindcă de aici văd cel

MRMihaela Raileanu

0

2