Iar ai venit cu o trăsură de nori negri
Și te-ai oprit pe strada mea plângând într-una,
Te faci ca nu auzi când îți spun: Pleacă!
Și-ți verși amaru’-acum chemând furtuna.
Mă-ncântă plânsul tău
Sculptez din vise Fericirea
Și-o șlefuiesc cu gânduri line.
Când se va naște amintirea,
Să vină fără de suspine.
Pictez din cântece Iubirea,
O luminez din vii culori,
Și aflu care-i e
Mi-aș pune aripi la gânduri să zboare
Spre veșnice lumi de zâmbet și soare,
S-aducă trei raze și-o mare de zâmbet
Cu glas de pian să-mi cânte un cântec.
Să plouă mereu cu stropi de
MN