Poezie
Sonet(IV)
1 min lectură·
Mediu
Curind amintirea va fi o minciuna
Iar tu utopie minjita de nori,
Rotund rogvaiv descarnat de culori
Cu spaima de moartea crestata in mina.
Reneg iarasi karma ce-si spune “stapina”,
Iti sudui absenta ce-n stern mi-o strecori.
Iti sfisii trei buze in mii de comori
Luminii perverse s-o dai ca arvuna.
Din stropii cianotici de scirba dulceaga
Am scurs ploaie clara de dor timpuriu
Cu singe de-argila si viata beteaga,
Din sute de simturi ce-am vrut sa iti fiu
Nici vii, nici mortii nu pot sa-nteleaga
De ce m-ai gonit vint sarac prin pustiu?!
002920
0