Mi-aplec urechea pe pământul reavăn
S-ascult povestea ierbii pe pământ.
Privirea mi-o înalț spre cerul sumbru
Ca vântul să mă ducă in neant.
Să uit de toți și toate-ntr-o clipită,
Cenușă să
Profesorii-s nemuritori;
Lucru știut fără-ndoială.
Amprenta lor rămâne pururi,
Pe elevii ce-au trecut prin școală.
Ei toată viața și-o închină,
Copiilor ce vor să-nvețe.
Chiar triști de sunt,
