Poezie
Singuratatea ultimei dorinte
1 min lectură·
Mediu
Mort, in sicriul meu murdar,
Simt mediocritatea digerandu-mi destinul,
Aud mii de voci blamandu-mi nemurirea.
O ploaie murdara spala pacatele lumii,
Spala ramasitele de flori de pe mormantul meu,
Viermii colcaie infometati de credinta.
Singuratatea ultimei dorinte incolteste
In minte-mi pustie, ma face sa ma zbat incercand
Sa recastig lupta-mi acerba cu viata.
Singuratatea ei ma face sa aud disperarea
Celui ce simte mirosul dulce al pamantului,
Proaspat asezat peste sufletu-i cald.
Singuratatea mea naste singuratatea ei,
Moartea ei naste moartea mea.
013.356
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihaela Anghel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihaela Anghel. “Singuratatea ultimei dorinte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihaela-anghel/poezie/37148/singuratatea-ultimei-dorinteComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
PT
PTPrea Tarziu✓
Brrr! cat cenusiu...si frig de moarte, singuratate. Da ...stiu cum este..Nu stiu daca imi place..dar inteleg..cred.
0