Poezie
As fi vrut sa spun:\"Fiat lux!\"
1 min lectură·
Mediu
Intunericul e din ce in ce mai des...
Simt mirosul prafului de stele
Ce au truecut candva pe aici,
Aud respiratia grea a pamantului
Care s-a stins demult sufocata de vreme.
Nu mai percep timpul si spatiul,
Nu mai cunosc notiunea de prezent.
Am asteptat indelung o raza de lumina
Si pana la urma timpul
S-a plictisit si-a murit pe grumazul meu,
Acum e in rigor mortis
Si eu ma intreb:\"Cat de departe este ea?\"
Cineva mi-a zis intr-o zi:
\"De lumina te desparte doar dorinta.
Doresti lumina? Nu trebuie decat sa spui: Fiat Lux!
Si ea va veni.\"
Dar am ramas in tacere,
Gandindu-ma la eternitate
Si tarziu, dupa ce a plecat
I-am raspuns fara glas:
\"In singuratatea ei
Dorinta a uitat sa existe.
In intunericul meu
Retina s-a obisnuit oarba.
In infinitatea lui
Universul nu ma cuprinde.
Luptandu-ma cu toate acestea
Am ramas fara organe de simt
Care sa perceapa lumina.\"
013.487
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihaela Anghel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 153
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihaela Anghel. “As fi vrut sa spun:\"Fiat lux!\".” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihaela-anghel/poezie/35610/as-fi-vrut-sa-spun-fiat-luxComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
atunci mesajul tau ne trimite spre inchisoarea de intuneric, cand nu mai ai organele de perceptie.
e o cautare exterioara a luminii:\"am asteptat indelung o raza de lumina\", \"cat de dparte este ea?\"
de aici o lupta al carei final il cunoastem, un fel de cadere