Poezii

Buzele puțului din fața ușii bâlbâie un suspin. Pe-o voce asudată, îmi azvârle neghiobii calde, dar senile, ce râd de propriul lor ecou, sprijinit de uscăciunea peretelui de priviri. E

Tatuajul în formă de strop al norului se prăvăli pe buzele mele. Tăcut, o picatură de sânge din nepământescu-mi umăr sui la cer pe scara viscolului. Strâmbi strigoi ai altarelor de

Îmi strecor legile prin sita imposibilei întoarceri... E lungă ulița spre nicăieri, singuratice giuvaergiu cu miros de mosc? Toamna clătină din grumazul bătrân. Alienate subsoluri ale