Miclăuș Silvestru

la fiecare miez... de noapte, ca tot omul, mai greșesc și eu. Deși strecor textele prin „tifon” văd cî trece câte-un firicel... bedorit. Mulțumec, dle Dragoș, pentru atenționare. Spor la scris...și amintiri!!! Bine numai!!!

las o porție defelicitări și dlui Dragoș că a venit repede cu RULMENȚII (rulare pe sfere ori pe cilindri);... săptămână cu mult spor, vouă... tuturor!

vrei să vezi vreun alt pretendent la felicitări. Chiar dacă va apărea vreunul, porția dumitale ți-o las aici „Felicitări!”- pentru că ai știut construi „căruciorul fermecător al copilăriei”... Mulțumesc pentru seara luminată ce mi-ai pregătit-o! Numai bine! Vedem de scrie careva acel cuvânt!???

de mulțumire: mă declar mulțumit de răspunsurile primite.

Soluțiile ghicitorii:
- „PERINIȚA”
- „BATISTA PARFUMATĂ”

Felicitări, dle Viorel, pentru răspunsuri, participare și... aducerile-aminte! Numai bine.

jocul „învârte sticla”. Soluțiile acestui text au nevoie de batistă... personală. Succes.

în final. De pus... în practică. Numai bine.

îmi este textul, doar zugravul final l-aș schimba... de ce n-ar fi dragostea zugrăvița? Citit cu plăcere.

e în... „întunecarea”... clarifică acest cuvânt. Conținutul textului este plăcut, cu precizări familiale, dar și o tentă politică analizată cu spirit critic. Cred că sistematizarea versurilor ar da poeziei un „aspect” mult mai plăcut, ordonat...
Citit cu plăcere!

erau haturi, garduri și locuri accidentate (greu accesibile) cu această plantă nepretențioasă, și totuși, cum spune dl Dragoș, destul de prețioasă. Mare era durerea când vreun spin trecea prin încălțăminte (teniși) și intra adânc în talpă... Până să se fi trecut la fabricarea cuielor de lemn, mai ales la țară, se foloseau spinii de cătină pentru a înfunda găurelele făcute de cari în unele doage. Doagele capacelor erau (fixate) unite între ele cu dibluri de lemn ori chiar cuie de fier cărora li s-a tăiat floarea (pălăria, gămălia, capul, partea turtită...) ... Dacă ai obține diplomă de dogar, te-aș felicita... și pentru „Cred că se face un fel de frânghie grosuță de 10 cm din fibrele cătinii” - mi-ar prinde bine o fotografie cu o astfel de frângie... Glumesc mult... ca să trăiesc mult. Te felicit pt că ai trecut peste Mărăcineni și te-ai oprit exact la povârnișul din Cătina... deci, pentru răspunsul așteptat de mine. Mulțumesc mult.
Pe dl Viorel l-am felicitat pt PAPURĂ, pe dta pentru CĂTINĂ. SĂ NE FIE MEREU BINE, TUTUROR.

în comuna cu pricina... spinoasă. Te vei fi rătăcit?... pe la Scorțeni... pe lângă Bacău? Căutarea să fie în jud Buzău... cf cerințelor din indiciu, nu? Nu te obosi mult... de găsești, e bine, de nu... la fel de bine. Noapte bună!

la răspunsul ghicitorii, PAPURĂ. Frunze de papură deshidratate se puneaua între doagele unui butoi din anii precedenți, dat pe mâna unuia dintre „meseriașii bătrâni ai satului” cu „specializarea dogărie”; se strângeau bine cercurile, apoi se umplea cu apă și era lăsat o perioaă (cca 2 săptămâni - o lună) la umflat.
Să nu mă lungesc prea mult... răspunsul la întrebarea: găurelele rămase în urma carilor care „ronțăiau” din doagele butoaielor golite... cum erau „reparate”?

Răspunsul dat de dta, dle Viorel, deși cuprinde 3 variante, nu o include pe cea practicată de bunicii mei. Propun încă o perioadă de cercetare,
cu un indiciu pe care îl ofer... tot la fel de „ghionos”:

Nu departe de Buzău,
O comună - cea spinoasă -
Îți oferă lemnul său
Pentru doage... carioase.

Posibil să-mi refuzi jocul. Nu-i nicio supărare... Răspunsul îl voi da eu. Numai bine, mereu succes”

dle Viorel, PAPURA este soluția desăvârșită ce-și găsea, pe vremuri, loc și între doagele butoaielor vechi ce trebuiau pregătite... di timp. Aluatul de care pomenești în comul de deasupra ai mei îl numeau, simplu: „cocă”. Spune-mi, te rog, ai dat de... Cepurile butoaielor bunicului?!!! Te felicit pt răspunsul dat; nu mă pot abține și mai pun o întrebare: găurelele rămase în urma carilor care „ronțăiau” din doagele butoaielor golite... cum erau „reparate”? La țară nu erau pretenții ca la oraș, să doagă nouă pt o găurică...!!! Mulțumesc mult și dlui DRagoș pt materialul oferit. La o arte din aceste procedee, săvârșite nu tocmai profesional, am fost martor ocular, ba chiar și „un fiu (nepot) complice”. Cu urarea spor în toate, vă las...! Numai bine.

tot ghicitoare, soliuția fiind valabilă... ambelor!

Are-n vârf... un pămătuf,
Iubitoare e de smârcuri,
Nu-i porumb și nu-i nici stuf,
N-are noduri... crește-n pâlcuri.

Succes. Acum e simplu de ghicit. Sănătate tuturor.

pt dl Dragoș: la butoaiele noi așa se procedează, este drpt ceea ce ne-ai propus, foc și apă...

pt dl Viorel: a drege un butoi este o muncă ce necesită pricepere și „migală”... o fi adevărat că în anumite zone ale țării ori în alte șări prin lumea largă s*or folosi și „pănușii” de la știuleții porumbului. Există „ceva” mult mai potrivit... nu duc indiciul până în... ”rugul de mure”, că l-or culege repede... toți. Succes!!!

cu mare plăcere aș „cerceta” cuvintele fiecuruia dintre cei ce postează pe Agonia însă, din motive ce se pot ușoe intui, mă pot dedica activității pe ppaginile site-ului doar cca o oră din 24, și aceea, ultima din cele 24. Citisem printre primii, imediat după postare, textul „Te caut” - mi-am zis: e doar jocul „de-a copiii” în „ ascunsa!” când se prefac a nu vedea pe cel ascuns. Apoi m-ai invitat să vin cu o ”soluție” la enigma ascunsă-n text. Ce să spun... citind comentariile de sub textul cu „pusul apusului la ferestre”... glumind un pic, spun că telefonul îmi încurcă curgerea gândurilor... ar putea fi de la mama, care a ascuns cheia de la ușă în alt loc decât cel știut. Sunt departe, probabil, de banala metaforă descrisă subtil în text; imaginația și logica de la miezul nopții, de cele mai multe ori, cam lasă de dorit. Comentariile de sub textul „Te caut” - (... mă cauți pe care l*aș numi Căutări, pentru a nu repeta...) sunt îndestulătoare pt a trage o concluzie... Concluzia mea este că renunțând la „confuzia” semănată în text, restrângându-l la patru versuri cu rimă, ar fi, după cum ai sugerat, o ghicitoare.

Ora pe Agonia de multe ori are și neplăceri... funcționale.

Iată că am reușit să „Te caut” pentru câteva minute... sper să te fi găsit în bună dispoziție, stare pe care ți-o doresc pentru totdeauna. Numai bine.

dl Viorel: PIROSTRIE - PIROSTRII.

Cazane, ceaune mari, oale mari, așezate pe pirostrie în mijlocul ogrăzii sau al „taberelor” șatrelor (ori alte situații) serveau la „fiertul rufelor”, prepararea de mâncăruri (la praznice nunți și alte diverse ocazii), la făcutul săpunului, magiunului ... Felicitări dlui Viorel; mulțumiri și dlui Dragoș. Numai bine.

reaclupa -recupla?
Arunci- Atunci?

...clar: mai buni și mai îngăduitori!!! Duminică pe plac!

norocu* să te bată..., oricând și oriunde! Nu face nimic, dle Viorel. Mergem înainte oricum. Din viitor facem prezent, din prezent facem trecut... și-atât. Fiecare-și vede de cărăruia lui. Nummai bine.

- soluția ghicitorii este CUCUL?
De vreți să aflați câteva curiozități despre această pasăre accesați:
https://atlas-geografic.net/15-curiozitati-interesante-despre-cuc/
Numai bine, tuturor.

și mie amintirile... simt „că-ntineresc”... îmbătrânind!!!

boambă, bomb, poroambă,
vârfuri și cârcei,
fete, rochii- stambă,
dealuri - brebenei,
capre, vaci - ograda
verii toți - grămada-
sunt doar vagi ori scurte gânduri
strecurate-n... vreo opt rânduri

... știe careva etalonul pentru fericire? ... să-l multiplicăm și să*l dăm fiecărei persoane, să fie însoțitor fiecăruia dintre noi pe tot parcursul vieții...!!! Sănătate, numai bine... niciodată vreo „rușine”!