Miclăuș Silvestru

au fost, sunt, și vor fi... amatori la subiect!


Ca să scap de vorbărie,
(Eu sunt fără căpătâi)
Precaut, mă-opresc întâi
... la pescărie.


Atenție... dai de "peste"!

ul...! că altceva... e doar nevoie!

totdeauna, miracolul (va)aparține "divinului"! Se pare că ultimul Haiku v-a inspirat și totodată impulsionat să interveniți. Mă onorează prezența dv, ca atare, vă mulțumesc!
Răspund la provocare, sper, fără penalizare:

Fabrică nouă -
din bugetul statului
iar parazăpezi

pierdută...!

De soluții potrivite
Niciodată nu dispun,
Doar cuvinte aiurite
Scap din gură - de nebun.

Vântul puternic...! Uraganul...!

De cu-vânt, mi-aduc aminte,
Parc-ai pomenit ceva...
Uraganul dinainte
A "șters" tot din fața sa.

Sigur vrea, să-i dau ca plată,
Cât îmi cere, dar nu pot
Și renunț... poate-altădată
Voi ghici chiar eu... socot!

("cu titi, cu silvy") toți cei ce vor să adreseze în deplină sinceritate, dnei Eugenia, urările cuvenite cu ocazia aniversării sale. Din partea mea, urarea: zile multe cât mai multe!
împliniri fără opriri!
pace-n casă, bucurii,
mult succes și sănătate!

oglindă... se poate?

aș zice... ceva: groasă, deasă, îndesită, îngroșată, ș.a. - ceața -

aduag o variantă:

Ceața sporită -
nu reușește cățelul
să-și prindă coada

sper (el)să țină cont de... mesajul tău!

Nu degeaba-ți este frică
De-aventuri marinărești,
Urcă-n barcă la "Petrică"
Și ești sigur... că "plutești".

refuzată?

"Nu cred că-i cazul..."
Dan-T

Ești onorat- vedem, și sincer
Tu ocolești acestă șansă
Destul versat- (la brâu cu singer).
Te-ai fi ales... cu-o-amară-amansă.

Nici activ, nici activist,
Iar ce sunt, puțin contează.
N-am zis că-ai fi "Robert'ist",
De-acum ochii... ți-i holbează!

NB. - era 1 minuus la numărătoare - adevărat!( cf originalului)
- se poate-adăuga încă un i(moale) pe la jandarmi... nearticulați! Da-ori-ba!

mulțumesc pentru explicații. Demnă de laudă osteneala bravului cântăreț; numai așa s-a putut reconstitui lăcașul de odihnă veșnică, cimitirul eroilor. Epilogul ce l-ați scris în comentariu m-a lămurit. Nu-mi rămâne decât să vă felicit pentru sârguința de care ați dat dovadă în a vă dedica scrierii drumului "spre necunoscut", și evident, pentru calitatea literară și valoarea istorică a întregii lucrări. Cât despre viitorul lucrării dv, ce aș putea spune? Sper să se găsească o cale pentru a fi cunoscută cât mai multor interesați de trecutul țării. Vă doresc mult succes și viață lungă!

m-ai cam bătut... în cap, și-am înțeles:

Circumstanțe-atenuante
Vei avea când, judecat,
Demonstrezi cu calm, andante:
N-am greșit... premeditat!

...fără avocați! Cer... transferul!!!

să renunțați la ultimul paragraf, ori să-l motivați... creștinește. Așa cum este acum, îmi pare... profanare a cimitirului, a tuturor mormintelor... de dragul "colectivizării". Sau... așa să fi fost...? Poate să rămână poetica propoziție: "A aprins o lumânare printre macii adiați de vânt".

De remarcat cum este descris momentul trecerii... la cele veșnice... "delirul", ultima dare de seamă:
"A deschis ochii privind albastrul cerului. Privea cerul dar totodată o vedea, lângă el, pe mamă-sa dictându-i lui, copil în clasa întâi, o lecție din abecedar, și nu-și da seama cum s-a făcut, dar acolo erau și frații și surorile lui, dar parcă erau mai mulți, ba nu… erau tot ei, dar la diferite vârste. I-au apărut apoi, și nu s-a speriat, pentru că așa trebuia să fie, străzile Sibiului, apoi iat-o pe Victoria și pe socrii săi, pe țiganii ce i-au cântat la nuntă și chiar pe Mărie, țiganca din Slimnic, care mânca din felurile de bucate ale nunții, iată și copiii așezați în bănci, erau mulți, dar el își amintea numele fiecăruia și chiar întâmplări legate de ei. Iată-i și pe copiii săi, pe fetiță și băiat, întinzând mâinile spre el. Se vede pe el, acum, în Catedrală. Printre preoții ce slujeau în sobor îl zărește și pe căpitanul preot Boțocan. Înalt Prea Sfinția Sa Nicolae, din jilțul din dreapta altarului parcă-i zâmbește. Acum aude acordurile Baladei lui Ciprian Porumbescu dar nu vede pe nimeni cântând… ba da, este el în fața copiilor din satul Șpring. Apoi n-a mai auzit și n-a mai văzut nimic în juru-i. Doar acolo, în înaltul cerului, albastrul pare că s-a deschis făcând loc unor culori aurii…"

"Înștiințarea"- ar putea fi expusă drept Motto- părere.

Am citit încercând să trăiesc vizual groaznicele momente. Sper s-avem parte numai de pace... și libertate! Vă doresc mult succes!

cu un cârlig... de fierărie...!

Iar mă aflu în dilemă,
Sincer, nu știu ce să zic;
Abordez această temă
Numai... de mă frig, un pic.

idei în urma înfățișării la "Oglinda".

Ce consider (eu): orice individ este oglinda propriei conștiințe...! În ultima respirație, trupul și conștiința se "contopesc" pentru a porni împreună pe calea... propriei credințe...

"Sub arcuirea unui sacru leac
oglinda care sta mereu la pîndă"- suntem în permanență executanți ai conștiinței

"o lume-ntreagă, fericită
scăpase de bătrîni și de poeți" - referire la uzurpatori, complotiști,
conștiințe pătate cu uneltiri împotriva aproapelui

"cînd vru să-și vadă chipul, cu sfială
intră în ea și nu mai apăru" - cuvântul "sfială" îl traduc pentru mine în: smerenie, credință... măcar pentru ultimul moment al vieții...!

Dacă pentru ultima strofă vei găsi o soluție... mai bună, cred că nu va mai fi nicio obiecție...! Lecturat cu multă plăcere. Mult succes!

Vis... Dimi... visul de-astă vară...!

Cred că-ți înțeleg - tertipul.
Gratis, îți încarc... nisipul.
Sfatul meu, vorbă leală:
Nu e bun... de tencuială.

...însă... sacul, cum îl duci?!

Ce-o să facem, ca să umfle,
Cele două vânturi, pânze?
Nu-i de-ajuns să se bosumfle
Cei ce au și... două rânze!

și eforturile pe care, cu adevărat, le fac... să nu fiu "în afara naturii", ci dimpotrivă, să fiu în "aria" credibilului. La vârsta mea... chiar mi-e teamă de polei...! Mulțumesc pentru amabilitatea de a introduce în comentariu și sfaturile, care nu sunt niciodată... de ignorat! Sper să mi le amintesc... în permanență! Mă trezesc... să pot visa...! Mult succes, Dely Cristian!