Poezie

Putregai

1 min lectură·10 martie 2011

Mediu

Țară bântuită de spiritul cel rău

Cheamă-ți sfinții preoți de-altădată

S-alunge demonii cu smoc de busuioc

Înmuiat în căldărușa cu agheazmă!

Urgia stă la pândă-n noapte la răscruci

Pradă îi cad în palme muritorii.

Sleite, forțele-s acum doar spuze,

Căci al dreptății foc mocnește-n putregai.

În vremuri de restriște se suna din corn

S-adune pe viteji din fundături,

Să-și umple tolbele în grabă cu săgeți,

Iar arcurile să le-ntindă spre dușmani.

De soarta tristă ce ne-o plângem azi noi toți

N-o vom schimba unind al nostru cuget,

Eroilor le suntem, le vom fi nedemni urmași;

Ai noștri fii nu vor un trai în subjugare.

001.593

Miclăuș Silvestru. “Putregai.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miclaus-silvestru/poezie/13974309/putregai

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.