In pauza de sentimente

Îmi storc măruntaiele după ce le-am smuls din abisul silabelor

Împreună cu tine, umăr lângă umăr,

Într-un salon luminat, afară toarnă cu găleata,apa se preface în smoală,

În smoală opărită, noroc că noi suntem deja două schelete , într-un spectacol de divertisment

Amar

Doctorița brusc începe să râdă, un râs spasmodic, continuat la nesfârșit

Îmi strâng genunchii la piept, Doamne, luminează-mi anii plictisiți, agonizanți

Precum notele răsfirate pe portativul intenției

Care emoție? Nu te aud,am asurzit, aud doar ploaia surdă de afară pe care nu o aude nimeni...Afară e soare

Și zăpadă, păcat că vorbește sângeriu....zăpada sfârșitului

De vers, de carte, de Cer

s-a înnoptat, e liniște.....