Am ramas singur pe străzi;
Nimeni nu ma mai primeste;
Macar o noapte sa mai dorm;
În liniste si pace.
În seara asta dorm cu câinii;
Chiar nimeni nu ma mai primeste;
Oare, de ce? Cu ce am
Cand ma duc la el;
Îmi pregateste;
Un cuțit,un cleste
DOAMNE FERESTE!
Sotia ei,e pshiholog;
De urgenta ce sa mai;
Degeaba e psiholog;
Caci tot ea este pacientul.
Copii sunt avocati;
Dar
Viața este plină,
De rele si de bune,
Oneori neasteptate,
Comori, nestemate,dreptate...
Azi sunt obtimist pentru ca stiu,
Ca poate main-nu mai traiesc,
Traiesc viata si iar traiesc,
Asta
