Poezie
Puls 97
1 min lectură·
Mediu
Cuvintele sunt de prisos, când inima își pierde ritmul
Aer în piept, lăsat pe spate, ascult cum trece timpul.
Manșeta unui tensiometru îmbrățișează cordial
Aorta-mi răbufnind alert în ropot medical.
Din când în când pulsu-i vegheat de-o tânără asistentă
Ce-a terminat postliceala și pare incompetentă
N-am voie să gesticulez sau să îi spun problema
Își cheamă în grabă o colegă să-și rezolve dilema.
-Sunteți slăbit tinere domn, sunteți bolnav de iubire
Poate v-ar prinde bine un somn, niscaiva fericire
Cu pulsul pe care-l aveți ajungeți pân’ acasă
Să nu uitați tinere domn că viața e frumoasă!
00982
0