Mica apocalipsă contemporană
Doamne, de sunt eu nebun, Într-o lume-nșelătoare, Dă acestei lumi arginți Cât s-alerge după soare, Să mă lase, suflet viu, Doar un fulg dintr-o ninsoare... Doamne, de sunt eu pribeag, Într-o
Galop prin furtună
O, Doamne, ce ploaie cu stropi de cristal Se naște din nouri ce-ntunecă clipa, Călători împreună, un om și un cal Gonesc spre un înger ce-i lovește cu-aripa. Sunt vârtejuri de ape sau stele
De ce nu sunt poet?
De ce nu sunt poet? Răni mari în vine M-au stors de flacăra din asprul dor Ce m-ar fi pus, cu sânge pe ruine, Să scriu și altora povești ce mor... De ce nu sunt poet? Adânc în mine Zac numai
Joc de cuvinte
Avem un președinte-jucător, Căruia-i vin, din mers, și noi idei Cum să salveze-n criză un popor: Doar ascultând, de astăzi, de femei! *Notă:acronimul pentru femei=FMI :)
Suntem mioritici
Veniți de departe, din legende bătrâne, Un cioban resemnat, o oaie și-un câine Sunt exemplul a ceea ce am fost și-o să fim: Oaia vrea să ne scape, noi vrem să murim... Suntem mioritici de o mie
Politicienilor de pe plaiuri mioritice
Le tot suportăm gurița, Haos aducând în stat, Căci de vină-i Miorița Și ciobanul resemnat...
Îl vrem pe Orășanu înapoi
Îl vrem pe Orășanu înapoi, Ca să avem umor și epigramă, Pe cine-ați pus în locu-i, după noi, E - în limbaj argotic - panaramă.
Succese olimpice
Cei din Canada, frunza de arțar O duc spre noi succese-n sport, cu fală. Și noi ne străduim cu frunza de stejar: S-o scufundăm în văgăuna ancestrală! Notă:frunza de stejar e emblema unora
Nebunul vagabond
De sunt nebun, să-mi spuneți că visez, Să mă mințiți că umblu printre stele, Că tot ce văd în jur, cu ochii-mi verzi, E-un vis urât, că-s fermecat de iele. Sunt un nebun ce nu vrea case
Florii (Intrarea lui Isus în Ierusalim)
Mulțimea Te-așteaptă, copii și părinți, Covor de verdeață ți-aștern înainte, Doar asinu-și grăbește iar pașii cuminți, Parc-ar vrea să te scape de cel ce Te vinde. Și gloata Te-aclamă, vuind
Vis de luceafăr
Motto: \" Porni luceafărul. Creșteau În cer a lui aripe, Și căi de mii de ani treceau În tot atâtea clipe. Un cer de stele dedesupt, Deasupră-i cer de stele - Părea un fulger
Întrebare ancestrală
Când un bărbat nu are grai Să-și spună dorul nealinat, O fi pentru că-Adam, în rai, A înghițit un măr...forțat???
Vis într-un alt vis
Umbra ta mă bate azi, încet, pe umăr, Știu că ești departe, dincolo de vis, Zile triste număr, file dintr-o carte, Ce-o citesc cu gândul prins într-un abis. Știu că-n nara stângă simt miros de
Mărturisire
Doamne, câte n-am tot fost: Suflet gângav, fără rost, Chip sălbatic și ciuntit, Fir de praf pe mărgărit, Cântec trist de cucuvea Și lumină fără stea... ................ Și Doamne, ce n-aș da
Vis în oglindă (cezură)
Stă pe-o șa de centaur lâna de aur, Labirintic tezaur sub Minotaur. Iele măiastre țes sus pe creste Pânze albastre, vrăji neînțelese. Bântuie-n vise povești trecute, Gânduri promise, doruri
Jocul de-a rima
Pare departe eterna moarte, Când versuri scrii, noapte sau zi, Așterni aparte cuvinte-n carte, Fără să știi, e-un fel de-a fi... E-un fel de-a fi, fără să știi, Cuvinte-n carte așterni
Orgie politică
Politica e-o damă de consum, La care apelezi, vrei sau nu vrei, Când înspre urne te pornești la drum, S-alegi pe unul dintre...peștii ei...
Haiku anticomunist
Ante scriptum: știu bine că nu se pune titlu la un haiku... Steag roșu Steagul roșu - Destinul a două generații Sub o cizmă de cauciuc. Secera și ciocanul Secera și ciocanul - Secera
În Apuseni
În Apuseni, cununi de stele Plutesc pe creste când e vară, Lucind, precum un joc de iele, Pornite-n dans nebun spre seară. Pe munți răsar cununi de nori, Prin care vezi un clar de
Ministeriabilii...și problemele lor
Emil Boc – Prim-Ministru O să dau salarii mici La profesori și pitici, Căci mă critică-n zadar, Eu sunt doar…conferențiar. Marko Bela - Vicepremier Draghe, nu mă kred deștept, Io kear
Colind
Doamne, dă Lumină lină Peste cei ce n-au hodină, Doar un suflet obidit, Plin de griji și umilit. Doamne, dă Lumină sfântă Peste cei ce cu viața frântă, Ce nu au nici bani, nici casă Și nici
Zoon (a)politikon
Democrație originală O democrație-aparte ne-a promis tov. Iliescu Și de asta avem parte, cum era pe vremuri „Escu”. Și-azi votăm cu-amare patimi, fie veseli, fie triști, Cu Băsescu sau cu
Daltonism
Doamne, fă din fărâma mea de suflet o picătură de albastru de Voroneț, într-un fundal al unui tablou de Sabin Bălașa, cu îngeri și demoni... Numai așa aș putea să vibrez monocolor la toate patimile,
Rugăciune (în prag de toamnă spirituală)
O, Doamne, ce toamnă lovește pământul Cu neguri și noapte, cu frunze căzând, Prin pustiu iarăși urlă cu furie vântul, Amintește-Þi, Părinte, ai copii așteptând... Și Doamne, ce ploaie cu sânge
Scrisoare de pe front
Îți scriu acum, iubito, pe-un petec de hârtie, Cât mi-a rămas din suflet azi ți l-am pus în plic, Căci am să mor departe și nimeni n-o să știe C-aveam atâtea lucruri, frumoasa mea, să-ți
Unor critici \"de profesie\"
Versu-i prea negru, rima albă Poem prea simplu sau burlesc Iar metrica e mult prea fadă Și iambii sună chiar grotesc... Voi punctul sus pe “i” îl puneți Dar alta e dilema mea Am accepta ușor
Poveste (pe muzică de Florin Chilian)
O poveste de iubire A-nceput când nouă zâne Și-opt pitici ne-au dat de știre, Cum că a șaptea zi, de mâine, Ne va sta în amintire. Șase stele-nestemate Þi-au trimis cinci raze-n poală, Patru
