P (Sub povara cuvintelor nepronunțate)

Urcă spre lumina zilei, spre amiază – spre toate

amiezele –

Înaintează atât de lent încât îi poți descifra

în mers toate ezitările

gândurilor. Pașii i se opresc sub povara cuvintelor

nepronunțate, dincolo de ecrane de liniște. Pășește

într-un strigăt enorm. Pașii i se împotmolesc

în strigăt

Lumina înaltă nu poate fi cuprinsă

nu poate fi străbătută.

În mulțime nu-l văd decât pe el.

Încep să văd.

N.B.: Acest poem face parte dintr-un \"alfabet\" poetic unitar; sensul fiecărui text este strâns legat de sensul celorlalte. Va urma.