Poezie
Rondel 2
memorii
1 min lectură·
Mediu
în luciul șinei privirile se scurg
iar trenul vieții ochiul ți-l întoarce
spre păsări negre pe ceruri în amurg
al nopții hău din barzi suflarea-și stoarce
din clipă-n clipă bătăile parcurg
prin pieptul ars ce înflorește-n pace
în luciul șinei privirile se scurg
iar trenul vieții ochiul ți-l întoarce
vidmele de piatră pe retină fug
și vor apoi pre inimă să calce
simțurile vechi din umbră Demiurg
în clipe arzătoare le preface
în luciul șinei privirile se scurg
025.021
0

E un medic la București, care \"pe vremuri\" îmi făcea inițierea în rondel. Reușită (la rondel, parcă, cel mai bine poți să spui \"reușită\") detașare până în final, a refrenului. Și parcă se sesizează și schimbarea de sens, care cred că e cel mai greu de redat, mai ales între prima și a doua apariție a lui. Se citește ușor, e plăcut (mi se pare că-i altă condiție) și dacă mai ciupea cineva o lăută (acum am căutat să văd cum îi spune instrumentului respectiv), aș fi găsit portalul spre Evul Magic (deși trenurile au apărut mult mai târziu).
Îți trimit ceva care să completeze și sper să-ți placă, (văd că se poartă pe-aici):
JOZEF VAN WISSEM - http://www.youtube.com/watch?v=InEMps0ws10
STING - http://www.youtube.com/watch?v=jNzK28eCdc8