Poezie
Toamnă
1 min lectură·
Mediu
zilele arse de vară încep să se piardă
și-au făcut bagajele, pline cu secunde fierbinți,
cu soare, cu cărți de nisip și țărmuri
șterse de valuri
în urma lor frunzele copacilor și-au pus
măști ruginii și se cobor spre pămînt
întind covoare în nuanțe de emoții
de toamnă
viile pline de sevă bachică își așteaptă
prietenii foarfece, frații butoaie
și buzele nesătule după arome
ce te fac să-ți pierzi mințile
satele se nasc pe dealuri
copii aleargă prin colb, căruțe trase de boi
presărate pe drumeaguri de recolte,
pâlcuri se pierd pe cerul sepia
***
în depărtarea de foc, printre miresme de fân
proaspăt cules, adulmec vechimea
de pe prispa casei arunc cu amintiri,
cu poze în ramă de suflet
printre crini îmi caut pașii pierduți
într-o seară cu lună și fum
***
trag pe nas prima doză de toamnă
024168
0
cu prietenie,
george