Poezie
Poem rotund
1 min lectură·
Mediu
din degete mi-au rămas niște bile
din mâini o sferă
o îmbrățișare sudată
cuprinzându-ți ființa
de dimineață până seara
nu mai trasez decât cercuri
ca un compas
gândurile sunt sferice
mă ridic în ele cu lumea asta
profețită prăpădită
să-ți transmit ceva frumos de ziua mea
dar nu reușesc decât o repetare
o învârtire pe loc
stânga împrejur
dreapta
să te aflu în toată transparența
să te cunosc mai bine decât pe mine
rotunjimea mea
gravitația inimii mele nenorocite
ne vom eclipsa reciproc
o mișcare în jurul axei
poate vom naște o galaxie nouă
cum să-i spunem
032.728
0
cum să-i spunem
poate vom naște o galaxie nouă
cum să-i spunem
poate vom naște o galaxie nouă
cum să-i spunem
nu am nevoie de restul textului. restul e vrăjeală. aici ai zis ceva. ai zis că ceva se naște și habarnavem ce înseamnă asta. ai vorbit despre viață. foarte bine. nu uita că mie îmi plac aceste două versuri. utilizează-le într-un text care să merite.