Poezie
Aspiram praful...
1 min lectură·
Mediu
să-mi zăresc urmele
pe care am pornit
în urmă cu ani.
Nu le zăream.
Ploaia a spălat nisipul,
soarele a uscat pietrele
și cerul părea că aleargă.
Vântul mă lovea
peste fața plină
de timpul încrustat
cu pașii tăi
și sângele
nici nu mai știu
ce culoare a avut.
S-a uscat.
Aștept primăvara
sau
toamna iernii mele.
Vara e a ta.
002001
0
