Poezie
Ento-condamnare
1 min lectură·
Mediu
În lumea mea, microdimensionată,
Dorm pe un pat cât îmi cuprinde ceafa
Și cât un deget mic îmi e carafa,
Cât un bob mare, porția de salată.
Mă plimb agale pe un fir de ață,
Ce duce crescător spre nicăieri
Și nu-mi descrește tainul de plăceri,
Ca să-l transform în vis de Mogâldeață.
Sunt strivitor a toate ce-am trăit-
Și-n cot de mă ridic pân\' la jumate,
Respir greoi și-apoi mă las pe spate,
Într-o odihnâ fără de sfârșit...
Se-ntreabă tribunalele secrete
De nu regret c-am omorât insecte.
002.059
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- mariniuc viorica
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 88
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
mariniuc viorica. “Ento-condamnare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mariniuc-viorica/poezie/13919540/ento-condamnareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.