îndoindu-se

un suflet s-a lovit de trotuar ieșise prea mult din viață femeie și s-a aplecat peste drum am închis repede ochii dar pământul tot s-a întors să-i facă loc și am văzut oameni cu mâinile întinse peste un copil cu creta în mână am văzut iar oamenii cu mâinile întinse erau singuri tot oameni și n-am mai trecut m-am oprit să ascult gara basarab cum iese din șine și pleacă spre casele din zile