Too much world

Învârte păpușa! Învârte păpușa și o să dai de dumnezeu. Trebuie să ne vindecăm de doar. De doar o iubită un iubit, de doar un muncitor necalificat, de doar asta sau aia, învârte păpușa și o să dai de Dumnezeu. To much world, ar putea fi personajul de la care să încep, dar mi-e teamă că nu s-ar înțelege. Așa că la dracu’ cum ar spune Irina Nistor, e prea puțină lumină aici să se înțeleagă și oricum, îmi tot vin în minte imagini cu oameni ținându-se de mână, oameni cu mâinile înghețate, asta pentru că autorul încearcă să fie sentimental, când de fapt e confuz și respins. Ce nu știe el, e că totul e doar despre acoperire. Fie că e o cămașă, un tricou, fie că e carnea ta sau a mea, fututul, fie că sunt ochii și între ei nimic, privirea…oricum, autorul nu face altceva decât să poarte o pereche de pantofi și să-și care traista cu boarfe de-a lungul cărnii care se repetă și-n voi, dorind să se laude că și-a cumpărat încă o inimă deși, tot confuz va rămâne. Și dacă până aici totul pare de bun simț, autorul are și el pulă, și nu va refuza să creadă că are un pic de dragoste în ea. Pulă, în timp ce alții își fac update la profil și n-au nimic împotrivă că pot fi mulțumiți atât de ușor, fără să știe că dumnezeu nu este așa cum l-au cunoscut, El este. Ar putea fi numele tău și-n numele lui toate celelalte nume. Dar ce se va întâmpla când numele tău va fi trecut pe o piatră?! Tu unde ești, doar un iubit, o iubită doar…acest doar și carnea, oasele care ar fi trebuit să o susțină?! Numele tău nu reprezintă nimic. Pentru că viața e în contradicție cu ceea ce noi numim, acasa; iar To much vorld, to much, acest dumnezeu în dezordine, această istorie doar din cuvinte și ratată binențeles, nici nu s-a întâmplat vreodată. Învârte păpușa și cuiva îi va păsa când viața ta pune frână și te duci în jos. Când tu habar nu ai cine ești și nu te mai poți ridica cu singur cuvânt ca, Dumnezeu! și atunci care ar fi acela?! Și nu uita să învârți păpușa, căci fără, lucrurile și tot ce poți face cu ele sunt doar mașini, depresie…și dacă cumva crezi că nu ești în stare de-a învârti, mori și califică-te, mori și nu te vindeca, îmbrățișează-ți carnea, urează-ți bun venit acasă si uită toate promisiunile care ți-au fost făcute. E ca și cum ți-ai scrie pe coaste, Dumnezeu. Îți scrii pe coaste Dumnezeu, sperând că poate așa arată de-a-iubi-ul; și navighezi fără să-ți pese că vei fi dezamăgit. Repară-mă!