Gând codicilic
Smintită-mi nebunie, a inimii nălucă Dă-mi sânii tăi și gura cu sărutări pe ducă Alintă-mi desfrânarea în hăuri azurii Ispită mincinoasă prin visele-mi zglobii Avangardistă lună, ce avancron
Pseudoetimologism metaforic
Îți pun în palme moartea, ca un garson protocolar Pendonosologii macabre aruncă un gasconic opiu în bizar Ce nopți galastrice morbide, ah, sângele hain de van Cât samizdism încerci să-mi dai, ce
Amor diptic
dementa visatoare de clipe-n flacarii vii absoarbe-mi neputinta in cupe de cristal si reprodu-mi talazuri de flacari, tu mai stii , cand dezbracata-ti soapta ma alinta carnal ? firava
Desfrânare
M-alinți cu glas despotic, tu, floare infernală Și-mi dezvelești azururi de clipe-n stropi de taină Și îți aprinzi țigara, ca-n nopțile de gală Când îți descoperi trupul și-a desfrânării
Onomatofobie
\'mi-amortizezi privirea-n jacarduri ce mă țes \'mi-ademenești tendința, vânjos recif mortal Și mă cufund în mituri, ce mor atât de des Îmi sufli-n vele moartea pe un servil sanctuar Tu,
Mnemastenie famelică
Sunt un abject al morții, neostoit martir Și-mi trec prin minte sceptice idei banale Te vreau, tu, afrodită-a mării, a nopților în șir Dă-mi trupul tău safaric, sagalnicele castități
