Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

tatăl și fiul

Amintire

1 min lectură·
Mediu
Doamne,
m-a întrebat fiul meu
cine ești Preasfinția –Ta
și i-am răspuns că Tu
ești ADEVÃRUL.
El mi-a spus că
Adevărul este
o convenție.
Am adăugat că Tu
ești Binele
și el mi-a răspuns
că ceea ce pentru
unul e bine
pentru altul e rău.
Am spus că Tu ești
FRUMOSUL
și el din nou mi-a replicat
că ceea ce pentru unul
e frumos
pentru altul poate fi
obișnuit sau chiar urât.
Gândindu-mă la Cristos
i-am spus că Tu ești
calea spre veșnicie
și viața fără de moarte.
El a rămas nemulțumit,
fiindcă n-am avut concepte
cu care să te definesc.
Poate ar fi vrut să te pipăie,
să te vadă și să îngenuncheze.
Am uitat să-i spun că Tu ești
IUBIREA,
Iubirea cea mai presus de fire.
Ar fi trebuit să-l învăț să te iubească
Să-i pun în mînă cărțile Tale
și să-l duc în lăcașul
Sfinției Tale,
Dar am preferat să-l
las liber întru alegere
cum și Atotputernicia Ta
m-ai lăsat pe mine.
002445
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
165
Citire
1 min
Versuri
41
Actualizat

Cum sa citezi

Marin Corneliu Dobre. “tatăl și fiul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marin-corneliu-dobre/poezie/151218/tatal-si-fiul

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.